
1000 si una de carti
„Să nu respecţi nimic, să nu crezi decât în tine, în tinereţea ta, în biologia ta dacă vrei… Cine nu debutează aşa, faţă de el însuşi sau faţă de lume – nu va crea nimic, va rămâne sterp, timorat, copleşit de adevăruri. Să poţi uita adevărurile, să ai atâta viaţă în tine încât adevărurile să nu te poate pătrunde, nici intimida – iată vocaţia de huligan…“
În 1935 apare romanul lui Mircea Eliade „Huliganii“. Eroii săi sunt tineri în căutarea unor idealuri, captaţi de ideea de a zgudui propria generaţie prin transformări care să-i diferenţieze de toţi tinerii care le-au precedat existenţa.
Personajele romanului fac parte din categoria intelectualilor, pregătiţi să realizeze o revoluţie politică, culturală, umană. Căutările lor amintesc de eterna fascinaţie a omului pentru lucrurile pe care nu le poate avea. Dincolo de aceste căutări rămâne dorul neostoit de esenţialul care scapă fiinţei umane.
Mircea Eliade rămâne una dintre cele mai complexe şi prolifice personalităţi pe care acest pământ le-a dăruit lumii.
De prin arta adunate
„Cred că femeia, în momentul când se va cunoaşte pe sine… ea va fi aceea care va grăbi evoluţia omenirii.“
Cecilia Cuţescu-Storck (1879-1969) devine în 1916 profesoară la Academia de Artă din Bucureşti. Ea este prima femeie profesor într-o Academie naţională de artă din Europa.
Pictoriţa s-a dedicat cu totul artei sale încă de la vârsta de 18 ani şi a studiat la Paris şi Munchen; îşi va continua drumul ales cu îndrăzneală şi entuziasm şi va înfiinţa „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore“. Se căsătoreşte cu sculptorul Frederic Storck, iar în 1957 primeşte titlul de „Maestru Emerit al artei“.
Are numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate şi revoluţionează rolul femeii în arta românească. Cecilia Cuţescu-Storck aduce o contribuţie valoroasă în spaţiul cultural românesc.
Multe dintre lucrările sale, asemănate deseori cu opera lui Gaugain sau a Nabiştilor pot fi găsite în Muzeul „Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck“ din Bucureşti.
Tema: Cum sa fii roman?