Carina Canea 
Vara anului 2015 a venit și a plecat, dar aceasta, însă, nu ne-a părăsit fără a lăsa în urma sa o multitudine de capodopere, atât în rândul literaturii și al muzicii, dar cel mai important, în lumea filmului. De la studiourile 20th Century Fox, avându-l ca regizor pe Jack Schreier, mult așteptatul film al anului, „Paper Towns“, apare pentru prima dată în SUA, pe 24 iulie. Premiera românească a avut loc în data de 31 iulie, generând cozi interminabile la casele de bilete ale cinematografelor.
Având la bază cartea cu același nume, scrisă de John Green, filmul are avut un mare impact asupra adolescenților de pretutindeni, ambele fiind menite să atragă atenția asupra fragilității relațiilor de prietenie. Astfel, faptul că niciodată nu poți fii sigur de ceea ce cunoști despre o persoană dragă, te poate săgeta crunt în final, la aflarea adevărului. Filmul are în prim-plan viața din ultimul an de liceu al personajelor Quentin Jacobsen (Nat Wolff) și Margo Roth Spiegelman (Cara Delevigne), care sunt legați unul de celălalt numai printr-o amiciție demult expirată.
Echilibrul dintre viețile celor două personaje este urnit din loc de apariția neașteptată a lui Margo la fereastra lui Quentin, cerându-i ajutorul. Iubirea ascunsă pe care protagonistul i-o poartă fetei îl împiedică pe acesta să reziste rugăminților și astfel, este atras într-o aventură nocturnă, care urmează să îi schimbe complet viața. La câteva zile după acea seară petrecută alături de Margo, Quentin este luat prin surprindere de dispariția acesteia, și decide să pornească în căutarea ei.
În comparație cu celebra carte a lui John Green, filmul are multiple lacune, lipsindu-se de anumite detalii, după părerea mea, destul de importante, ceea ce l-a făcut să nu se ridice chiar la așteptările publicului. Dacă te uiți la film fără să fi citit cartea înainte, poți spune despre producție că este una destul de reușită. Însă, având cartea ca reper, îți dai repede seama că nu-i chiar așa.
Pe de altă parte, actorii și-au jucat foarte bine rolurile, lucru care a conferit strălucire filmului. Cara Delevigne a făcut din personajul său unul mult mai misterios, în timp ce Natt Walff îl scoate în evidență pe Quentin prin inocența lui atunci când vine vorba de nerespectarea regulilor, dar și determinarea de a o găsi pe Margo din cea de-a doua parte a filmului.
Fiind un film ce are în prim-plan niște adolescenți, el prezintă puțin din viața de licean. Petrecerile date de ei, aventurile nebune, pline de peripeții, dar și prieteniile cu suișuri și coborâșuri sunt întâlnite de-a lungul întregii producții, nelipsind nici despărțirile tragice.
Cu bune și cu rele, Paper Towns încă rămâne filmul cel mai apropiat inimilor adolescenților la nivel mondial, care nu prezintă numai enigma ce poartă numele de Margo, dar și unele secrete ale vieții de tânăr, care, cum știm cu toții, nu este neapărat ușoară. Cu toate astea, aceasta este plină de spontaneitate și de aventuri haotice, care ne fac să înțelegem că viitorul nu este singurul lucru la care trebuie să ne stea mintea. Iar aceasta este una dintre lecțiile pe care Quentin trebuie să le învețe.
