Teen Press 
– Ce au în comun un scriitor din secolul VII și un muzician român cu care vă puteți intersecta chiar zilele viitoare?
– O scenă, o piesă și o idee…
Piesa de teatru Tartuffe aduce pe scenă o poveste nemuritoare despre bine și rău, cu subiecte serioase prezentate în mod comic. Reprezentat pentru prima dată în 1664, la Palatul Versailles, spectacolul se joacă până în vremurile noastre la Teatrul de Comedie, în Centrul Vechi.
Personajul principal este jucat de Tudor Chirilă pe care îl știm, poate mai bine, de la concertele trupei Vama sau de la Vocea României. În peisajul lumii de artă a României, Chirilă a contribuit la tot ce înseamnă frumos prin cartea sa Exerciții de echilibru, prin compozițiile sale, prin spectacolele de muzică și de teatru în care îl putem regăsi.
Aici, Tudor Chirilă îl joacă pe Tartuffe, un personaj surprinzător și greu de de înțeles, foarte expresiv, dus în extremă. În numele său, Orgon, jucat de Adrian Titieni, soț și tată, distruge armonia familiei sale, încercând să îl căsătorească cu fiica sa și renegându-și fiul, jucat de Dan Rădulescu.
Bărbatul vede în Tartuffe, un ideal de neatins, un trimis al celor de sus, sau chiar o divintate, îndreptându-și credințele spre el. În încercarea de a-l ține cât mai aproape de el, Orgon, începe să distrugă planurile de măritiș ale fiicei lui (Ioana Anastasia Anton / Alina Rotaru), care trăiește o poveste de iubire cu cel dintâi ales, jucat de Anghel Damian. Povestea de dragoste reprezintă o altă luptă a sentimentelor nobile. Chiar și atunci când nu e pe scenă, Tartuffe reprezintă o obsesie a celorlate personaje care organizează în jurul lui și pentu el obsesii, comploturi și planuri.
Pentru acest personaj, Molière, a pregătit stări contradictorii, situații la limită și dramatism cu momente comice. El a construit o piesă în care a integrat tot ce definește omul, de la familie, la nebunie și de la trădare la iubire. Fiind unul dintre maieștrii satirei comice, Molière, încorporează o întreagă filosofie în momente mici menite să stârnească râsul și să provoace uimirea.
Pentru operă, Teartul de Comedie, furniează un spațiu intim, restrâns, care aduce spectatorii mai aproape de lumea personajelor. Astfel, actorii au momente în care părăsesc scena pentru a se desfășura în zona publicului, creând un spectacol uniform.
Fiecare personaj contribuie atât prin jocul efectiv, cât și prin tensiunea pe care o urcă pe scenă, iar publicul își schimbă preferații în funcție de desfășurarea poveștii. Actorii creează la început, prin personajele lor, o impresie ce se păstrează pe parcursul spectacolului în puține cazuri. Întorsăturile poveștii modelează destine și idei ce rămân în subconștientul spectatorilor și care pot fi privite ca o luptă pentru dreptate, iar Molière ne arată că nu renunță la moralitate și la valorile clasice, ce pun familia în centrul evoluției umane.
Cortina se ridică în aplauzele publicului și se coboară într-o multitudine de aprecieri și admirații după aproape 3 ore de artă. Vizionare plăcută!
