După primăvara asta vine iarna. Adio ploi, soare călduţ, haine subţiri. Vine vremea frigului, a gerului, a mucozităţilor nazale îngheţate. Sunt amuzanţi membrii trupei Manowar când apar pe scenă cu chiloţei din blană, însă acum ei or să râdă de tine când o să-ţi îngheţe popoul.
Totodată, vine o perioadă în care începi să-ţi lipeşti post-it-uri pe frunte până ajungi să-ţi ţii capul în palmă: examene, bani daţi pe cadouri, vizite, cumpărături, lista cadourilor pe care vrei să le primeşti, metode de a-ţi recupera banii, în fine, cam tot ce e de făcut luna asta. Post-it-urile sunt ca zăpada. La început chiar îţi plac, ai impresia că ţi-ai organizat bine timpul şi că nu stai degeaba. După aia, când uiţi să le dezlipeşti pentru că nu ai îndeplinit ce scria pe ele, se adună. Se tot adună, capătă o culoare asemănătoare zăpezii murdărite de maşini sau câini, şi le simţi ca zăpada din chiloţi: rece, udă, jenantă, persistentă.
În cazul ăsta, trebuie să-ţi schimbi chiloţii. Îi pui la spălat pe ăia înzăpeziţi şi-ţi pui alţii noi. Aşadar, mai bine scapă de post-it-uri; dacă ai uitat/ nu ai îndeplinit ce scria pe ele, înseamnă că nu erau importante.
Alte sfaturi:
– Nu mâncaţi zăpadă şi nici post-it-uri!
– Echipaţi-vă pentru următoarea Difuzare (dar nu cu chiloţi din blană) pentru că cine ştie ce vreme va fi.
Ma dezamagesti putin, ma asteptam la un articol mai bun din partea ta. Dar iti recunosc umorul, in propozitiile unde l-ai avut, insa slab per total, slab prin ce stiu ca poti si prin ce am citit de la tine.
“zăpezii murdărite” – daca gresesc corecteaza-ma, dar nu cum va era “zapezii murdarita”?
“simţi ca zăpada din chiloţi: rece, udă, jenantă, persistentă.” – persistenta ea nu e, caci se topeste si dispare in apa, care devine ce spui tu mai sus.
In final un sfat, nu-ti face lista cu cadourile pe care vrei sa le primesti, sa nu te surprinda inzapezirea Mosului pe vreun aeroport si sa ramai cu traista goala.
multumesc inca o data pt feedback. acum ce pot sa zic? am incercat sa fac o chestie mai simpluta, sa se regaseasca mai multi in ea, dar vad ca tot (doar) tu citesti si iti dai cu parerea. m-am legat de o problema pe care toata lumea o are si am incercat sa o fac mai amuzanta, mai usor de inteles.
cat despre “zapezii murdarite” eu tot la asta raman, zic ca se acorda cu zapada (prajiturii mancate, cartii rupte, masinii furate etc)
iar in legatura cu persistenta zapezii, intr-adevar, se topeste ea, saraca, insa m-am referit la senzatia pe care ti-o lasa cand intra unde nu trebuie, parca inca o simti acolo, chit ca s-a topit.
După primăvara asta vine iarna. Hai nu mai spune.
Articolul asta e un mare zero. Voi chiar nu mai aveti subiecte serioase de dezbatut, nu de alta dar, decat sa scrii despre chiloti, mai bine nu mai asterni nimic pe hartie. E jalnic… In plus, 2 paragrafe minuscule inglobeaza un articol? In ce univers?
Esti jalnic, tu chiar nu mai ai argumente serioase?
cam are dreptate!