Boardgames

de Cătălin Petran – colaborator
foto: Maria Vizitiu – colaborator foto

Ce înseamnă „boardgames“? Ce reprezintă un boardgame? Ei bine, dacă luăm traducerea mot-à-mot înseamnă „joc pe tablă“. Tradus mai plastic, termenul ar putea însemna „joc de societate“. Dar ce este un astfel de joc? Pe unii nostalgici mai bătrâni, termenul îi duce cu gândul la „Nu te supăra, frate!“, „Piticot“ sau „Sus jos“. Pe majoritatea ne duce cu gândul la veteranul, bătrânul, tata-lor, Monopoly-ul. Celebrul joc de societate în care cumperi străzi, apoi construieşti case şi hoteluri, în timp ce te străduieşti să-ţi administrezi cât mai bine banii, pentru a nu falimenta. La vremea lui, jocul a făcut furori şi timpul său încă nu s-a scurs.

Dar Monopoly-ul a fost doar începutul. Începutul fenomenului boardgames. Fenomenul în sine a luat naştere odată cu primele civilizaţii dezvoltate ale lumii. Egiptenii jucau „Senet“, chinezii jucau „Go“, indienii jucau „Şah“, iar arabii se pare că au inventat „Tablele“. Astfel, observăm că cele mai populare jocuri din ziua de astăzi îşi au originea în antichitate.

Monopoly-ul a fost lansat în anul 1930, marcând prima cărămidă din ceea ce avea să devină industria de boardgames din ziua de azi. Împreună cu Scrabble (1938) şi Risk (1957), Monopoly-ul a dat startul fenomenului boardgame. Un fenomem care nu a întârziat să explodeze.

Pe măsură ce oamenii descopereau jocurile, îşi doreau mai mult. Astfel, au început să-şi creeze propriile jocuri şi au apărut designerii. Oameni cu idei, cu iniţiativă. Care mai aveau nevoie doar de sponsorizare. Investitorii au început să apară, designerii au muncit din greu, iar firmele producătoare nu au întârziat să facă profit. Pe măsură ce industria se dezvolta, din ce în ce mai mulţi designeri îşi făceau apariţia, iar bătălia dintre firmele producătoare era din ce în ce mai aprigă. Deşi industria explodase, firmele nu au apelat la clasicele tertipuri, ci au preferat să ducă o bătălie a calităţii şi inovaţiei. În doar câţiva ani numărul de boardgames a ajuns la cifra colosală de 50.000 (incluzând up-grade-urile, extensiile, versiunile revizuite şi variantele).

În ziua de azi firmele producătoare care ţin capul de afiş sunt Fantasy Flight Games, Rio Grande Games, Days of Wonder, Z-Man Games. Cele mai importante şi mai populare jocuri sunt „Agricola“, „Puerto Rico“, „Carcassonne“, „Citadels“, „Dominion“, „Catan Settlers“ şi „Power Grid“. Câteva au şi varianta în limba română („Coloniştii din Catan“, „Reţeaua Energetică“).

Explozia industriei a dus la formarea comunităţilor de boardgameri. Site-uri, cluburi, grupuri: toate dedicate boardgame-urilor. Acestea ofereau informaţii, review-uri şi feedback-uri celor care doreau să intre în lumea boardgame-urilor, chiar organizând partide demostrative pentru doritori, atrăgând astfel din ce în ce mai mulţi membri.

Astăzi, cel mai popular, mai complet şi mai actualizat site este BGG (Boarg Game Geek), având informaţii despre toate jocurile existente, oferind sugestii de cumpărare, topuri ale jocurilor, în funcţie de tematică şi clasificare după orice criterii.

Competiţiile nu au întârziat să apară, mai întâi la nivel local, apoi naţional şi, în cele din urmă, mondial. În ziua de azi mai multe jocuri au dedicate competiţii la nivel mondial, cea mai importantă fiind „Campionatul Mondial de Catan“ (la care, în 2010, un român a luat locul 7 din peste 50 de participanţi).

În ultimii ani fenomenul a început să ia amploare şi în România. Comunităţile de boardgaming din subteran au început să iasă la iveală, oamenii au început să se joace şi altceva în afară de Monopoly, iar jocurile au început să se vândă.

În momentul de faţă, piaţa din România este aprovizionată de mai multe magazine online, printre care „Taraba de Jocuri“, „Regina şi Nebunul“, „Le & Le Games“ şi magazinul „Red Goblin“ aflat în Bucureşti, având o varietate satisfăcătoare pentru toată lumea.

În domeniul online trebuie să amintim de BoardGames Blog, primul blog de boardgame-uri din România, conţinând review-uri, regulamente traduse în limba română, forumuri pentru întrebări şi multe sfaturi pentru începătorii într-ale boardgaming-ului.

Dar până la urmă ce reprezintă aceste jocuri? Ce sunt ele? Ce înseamnă pentru cei care le joacă? Boardgame-urile reprezintă o alternativă. Reprezintă o alternativă de petrecere a timpului liber. O alternativă a calculatorului, o alternativă a cluburilor şi barurilor, a stadioanelor şi a mall-urilor. Reprezintă un mod de socializare distractiv, interactiv, educativ şi civilizat. Reprezintă un mod ideal de distracţie pentru orice grup de prieteni, în orice călătorie (un avantaj fiind portabilitatea lor), cu orice ocazie şi în orice împrejurări.

Dar de ce să dăm banii pe o bucată de carton în loc să ne cumpărăm un joc pentru calculator sau pentru playstation? Pentru că sentimentul pe care îl ai când joci Risk cu 3 prieteni, la ora 4 dimineaţa, într-o cabană la munte, acompaniat de o doză de bere, este de infinit ori mai preţios decât cel pe care îl ai când faci 100 cu 0 la Counter Strike sau câştigi cu 10-0 la FIFA, la profesionişti.