Suky: Intre doi nu te ploua…


Suky - Intre doi nu te ploua, dar nici bine nu-ti e

Între doi nu te plouă, dar nici bine nu-ţi e!

de Nicoleta Dumitraşcu – redactor principal
desen: Ovidiu Udrescu

„Pot să mă aşez lângă voi?“, spune Costin, dar nu mai aşteaptă răspunsul şi se aşează între Suky şi Marius. „Vreau să mor! Vreau să mor! Nu. Doamne, e la fel de frumos! Nu! De ce? Marius… Aaa! De ce trebuia să vină aici!…“ Se gândeşte Suky privind masa încontinuu.

Nu are stare şi nici nu ştie ce să facă. Stă prea aproape de Costin. Iar pe el pare să nu-l deranjeze nimic. Zâmbeşte şi schimbă amabilităţi cu ceilalţi de la masă.

Marius se uită la cei doi, conştient că ăsta e tipul de la care are Suky acel inel cu care se  joacă uneori.

„Şi, cum era Suky când ai cunoscut-o tu?“, întreabă Marius. Nici el nu ştie de ce a întrebat asta, dar testează terenul. Costin se întoarce cu privirea la el şi pare surprins.

„Păi, era superbă. Încă este.“, spune el uitându-se la ea. „E o fată foarte deşteaptă, amabilă şi drăguţă. Ce să zic? Doar e aici. De ce n-o întrebi tu?“

„Voiam să ştiu şi o părere de la altcineva. Lucrurile astea le ştiu. D-asta o şi iubesc!“

Pauză. Suky rămâne stană de piatră. Costin la fel. Marius zâmbeşte.

„Poţi să te muţi pe partea cealaltă, te rog? Aş vrea să-mi sărut iubita, dacă nu te superi“, declamă Marius cu un ton autoritar.

„A, da. Sigur. Scuză-mă. Mă duc să-mi mai iau o băutură. Vreţi ceva?“

„Nu“, răspunde Marius. Suky nu zice nimic.

Costin se ridică şi se îndreaptă spre bar. Marius se lipeşte de Suky şi o sărută fără să zică nimic. Suky e incapabilă să scoată vreun sunet.

Restul serii a decurs liniştit. Costin nu a revenit la masă, astfel Suky a putut să facă conversaţie cu restul lumii şi cu Marius fără să-i fie greu; deşi mereu a avut senzaţia că e privită. Şi a putut să-l urmărească pe Costin cu privirea de la distanţă, fără să trezească suspiciuni.

Afară începuse să plouă. Lumea pleca încet, încet de la petrecere, aşa că şi Marius cu Suky urmau să plece. Pe Costin nu-l mai zărise de vreo oră. Se simţea mult mai bine crezând că el a plecat.

Cei doi se îndreaptă spre ieşire. Înainte să iasă pe uşă, Marius îi spune lui Suky că trebuie să se ducă până la toaletă. Ea iese să-l aştepte afară. Simţea nevoia de aer.

La câteva secunde după ce Suky iese, o siluetă se îndreaptă spre ea. E Costin.

„În sfârşit eşti singură.“ Costin se apropie de ea şi o trage spre el. „Isabel, mi-a fost dor de tine“.

„Costin, dă-mi drumul! Marius trebuie să apară şi dacă te vede…“

„Dacă mă vede, ce?“, spune el ridicându-i faţa. „Nu mai simţi nimic pentru mine?“, întreabă el apropiindu-şi buzele de ale ei. „Nici măcar un fior mic?“, adaugă el şi o sărută apăsat fără să aştepte un răspuns.

Suky nu mai ştie ce să facă. Vrea să-i reziste, dar nu poate. Se lasă cuprinsă de senzaţie şi-i răspunde la sărut. Uşa clubului se deschide încet. Marius rămâne în cadrul uşii şi se uita la cei doi câteva secunde. Contrar felului său de-a fi, îl împinge pe Costin de lângă Suky şi îl loveşte cât de tare poate într-o parte a feţei.

Costin se împiedică, luat prin surprindere, şi cade pe asfalt. Ploaia se amestecă cu sângele din buza lui spartă. Îşi atinge maxilarul, observă sângele şi rămâne câteva secunde pe jos. Apoi se ridică şi-l împinge pe Marius, pocnindu-l în faţă. Suky începe să ţipe să se oprească, dar e prea târziu. Cei doi se bat în plină stradă, niciunul cedând.

Uşa clubului se deschide iar. Bibi şi Olivia împreună cu mai mulţi ies în stradă şi privesc cu stupoare bătaia.

„Ai făcut-o de oaie, iubita!“, se adresează Bibi lui Suky cu o privire compătimitoare. „Te-a văzut Marius sărutându-l pe Costin?“

„De unde ştiai?“, întreabă Suky .

„Intuiţie feminină“, răspunde Bibi şi se întoarce spre câţiva băieţi care se uitau şi fluierau într-una. „Vă duceţi să-i despărţiţi sau nu? Sau tot fetele trebuie să facă totul pe aici? O să se omoare în ritmul ăsta…“

Acest articol a aparut in revista Teen Press, nr. 36, Aprilie 2010
Tema: Cum sa fii roman?

Leave a Comment