Teen Press 
foto: cotidianul.ro
Născut la 16 decembrie 1937, la Rădăuţi, Marin Gherasim este unul dintre artiştii plastici cu care România ar trebui să se mândrească. Decizia sa de a urma o carieră în domeniul artei a fost influenţată de bisericile bucovinene pe care le vizita împreună cu părinţii săi în copilărie, tatăl său fiind preot. Astfel, în 1962, absolvă Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, la clasa profesorului Octavian Angheluţă. În acelaşi an are şi prima expoziţie în cadrul „Expoziţiei Oraşului Bucureşti“, de la Sala Dalles. Până în anul 1983 este asistent la Institutul „Nicolae Grigorescu“, apoi până în 1990 este istoric de artă la Institutul de Istoria Artelor din cadrul Academiei Române.
În 1966 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici, iar în anul 1981 se formează Grupul 9+1, al cărui membru fondator este, alături de colegii săi de generaţie (Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Sorin Dumitrescu, Horea Mihai, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Bata Marianov şi Doru Covrig). Grupul a fost o încercare de a subzista şi de a produce artă de calitate, în ciuda sistemului comunist, expunând lucrări cu mesaje subliminale. Cu toate acestea, Grupul 9+1 şi-a încetat activitatea în 1990, cu o ultimă expoziţie la Sala Dalles.
A expus de-a lungul anilor în marile oraşe din ţară, atât în cadrul unor proiecte personale, cât şi de grup. A avut, de asemenea, expoziţii şi în Viena, Praga, Torino, Haga, Tokyo, Londra sau Veneţia. În 2006, la Paris, participă la redeschiderea salonului Grand Palais alături de Cella Neamţu, Cristian Bedivan şi Gheorghe Anghel. Lucrările acestora s-au bucurat de un real succes, francezii punându-le la dispoziţie pavilionul central şi recompensându-i cu medalii de aur şi argint.
În 2002, primeşte premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru întreaga activitate.
Gherasim mărturiseşte că una dintre temele pe care le-a abordat de-a lungul timpului în pictura sa este cea a memoriei. De aici a apărut imaginea absidei, element prin care şi-a dobândit aprecierea criticilor de artă români, aceştia considerând că este semnătura lui prin care se face recunoscut, prin care se individualizează faţă de cei din generaţia domniei sale. De altfel, în pictura sa, Gherasim foloseşte o serie de elemente ce ţin de religia creştină şi de misticism, fiind conştient că spiritul românesc trăieşte prin legătura indisolubilă şi continuă cu Dumnezeu.
Pentru cei mai curioşi sau interesaţi, puteţi găsi un album de artă al maestrului, editat de Institutul Cultural Român, sau chiar volumul „A patra dimensiune“, care cuprinde fragmente de jurnal şi eseuri despre artă ale lui Marin Gherasim.
