AVC – Continuam sa fim originali chiar si in pana de idei! Sau nu?

AVC - Anti invatatul dupa-amiaza

de Carina Canea – redactor

Nu vi s-a întâmplat niciodată să vă gândiți ce vreți să faceți cu viitorul vostru și mai toate ideile disponibile să vi se pară foarte comune? Nu v-ați întrebat niciodată cum ar fi să ieșiți în evidență într-o societate plină de clone ce au făcut aceleași studii și care nu au curajul să riște ceva în viața lor? Sau cum ar fi dacă ne-am lua propria soartă în mâini și am vedea ce posibilități de creștere personală avem, apoi să încercăm să facem tot posibilul până ajungem la rezultatul dorit?

Alegerile noastre de viitor sunt, într-un fel, restrânse, din cauza faptului că, la liceu, fiind perioada în care noi ne descoperim adevăratele valori și dorințe, nu putem face ceea ce vrem, ci trebuie sa urmăm materiile caracteristice profilului ales până la final, aici intervenind o problemă. Bun, noi am terminat liceul pe anumitul profil, dar ce vom face în viitor? Ceea ce ne dorim noi, poate nu corespunde întotdeauna cu ceea ce ne poate oferi profilul pe care l-am ales. Majoritatea dintre noi se mulțumesc, pur și simplu, cu ceea ce le este dat și nu încearcă să obțină mai mult, astfel că, la sfârșitul liceului, după multă muncă depusă, avem de ales numai între vreo trei sau patru facultăți.

Dar, totuși, dacă noi tot avem un creier pe care putem sa-l folosim, de ce să ne lăsăm absorbiți de acest impas în privința viitorului nostru, și astfel să devenim dispăruți în societatea curentă? Da, poate că liceul nu ne oferă spațiul necesar nouă pentru a ne putea dezvolta pe cât de mult, dar acest lucru nu ar trebui să ne blocheze, ci să fie un semn de alarmă că trebuie să facem ceva în privința asta.

De-a lungul anilor, mulți oameni s-au străduit să aducă omenirea la nivelul său de astăzi. Avem mult prea multe exemple pentru a le enumera, ar lua pur și simplu mult prea mult loc. Și totuși, ne aflăm în situația în care am ajuns să avem un mic blocaj în creativitate. Nu că aceasta nu ar fi existentă. Ea este acolo, dar noi nu prea știm să o folosim cum trebuie. O irosim, fără pic de folos, stând în fața unui ecran, în timp ce îi lăsăm pe cei ce au avut suficientă minte încât să facă ceva, ceva revoluționar, să ne acapareze atenția cu diferitele lor creații.

Adică, suntem în secolul XXI! Deja au avut loc o mulțime de invenții și descoperiri extravagante, ce au revoluționat lumea cotidiană, iar noi, cei pe care se bazează generațiile viitoare, decidem adesea să nu ne folosim absolut deloc de capacitățile creative, în ciuda necesității de a contribui la rândul nostru cu ceva măreț, acel lucru care să ne rezerve un loc în istorie.

Orice om, mai ales adolescenții, dispune de anumite capacități creative, pe care fiecare decide cum/dacă să le folosească, mulți neținând cont de faptul că acestea ne-au fost date pentru a le exploata cât de mult putem.

Să ne gândim puțin. Timpul nostru în viața asta este limitat la numai câteva zeci de ani (în cele mai bune cazuri), iar noi nu facem mai mult decât să pierdem și puținul timp pe care îl avem pe lucruri banale, nu mai zic de ceva ce îi va face pe cei din viitor să își amintească de noi. Noi alegem un liceu pe care să-l terminăm, apoi o facultate, iar, după aceea, mai toată viața practicăm o slujbă care ne asigură traiul pe care îl dorim. Deși, este o generalizare riscantă, consider că aceasta reprezintă marea majoritate de oameni, cărora cuvântul „risc“ le sună străin.

Dar, nu prea putem ajunge nicăieri dacă nu avem un fel de motivație. Trăim, totuși, într-o lume în care banii sau renumele au devenit un trend, nu o recompensă. Însă, nu ține tot de noi să schimbăm asta prin a readuce la modă faptul că trebuie să fii răsplătit pentru reușita ta, ci nu numai pentru încercare? Întrebarea rămâne, totuși: „Vom reuși oare să schimbăm ceva în lumea asta?“

Leave a Comment