Anti vs. Contra – Pro punctul pe J

de Vladimir Pogonariu – redactor
foto: Ovidiu Udrescu – fotoreporter

După cum bine a spus şi colega mea, punctul este chestia aia mică care face diferenţa dintre un băţ şi i. Până acum totul bine şi frumos. Sau NU! De ce să punem punct numai pe i? Adică ce, el e mai cu moţ? De ce nu şi pe J? Asta e discriminare, pe bune. Pentru că a pune punctul pe J nu e lucru mic. A pune punctul pe J înseamnă, în primul, rând a ieşi din turmă. A pune punctul pe J înseamnă a ieşi în evidenţă, să ataci o problemă din alt punct de vedere, decât cel obişnuit. A pune punctul pe J înseamnă, pe scurt, să fii imprevizibil.

Şi acum să detaliem. În primul rând, deşi majoritatea cuvintelor care conţin litera J sunt mai „triste“ şi nu au sonoritate, J este a 13-a literă a alfabetului. Şi are un punct deasupra (doooh!), care de mulţi e uitat, neobservat, fiind neinteresant. Dar ce este de fapt acest punct de pe J? Şi de ce ar avea J nevoie de punct (că doar e baston)? Ei bine, răspunsul este simplu. Pentru că putem, şi pentru că fratele lui mai mic şi mai drept, I, are şi el punct. Aşa că ar trebui să primească şi taică-su’ un punct, nu? Ştiam eu că e ca mine :-).

Colega mea spunea pe pagina de alături că J-ul şi cuvintele cu J sunt non-funny (sunt serioase, sunt folosite pentru a jigni). NU. Sunt destule cuvinte frumoase care conţin consoana J: jucărie, ajutor, joacă, vrăjitorie, bijuterie şi aş putea continua. Dar nu are sens. Cu toţii ştim cât de importantă este litera J, chiar dacă nu o folosim foarte des. Fără ea nu ne-am putea juca, cere ajutor sau cumpăra bijuterii :-)). Ah, şi să nu uit! Litera J este esenţială pentru cocalari şi piţipoance. Fără ea nu ar mai putea scrie chestii de genul: „jmecher“, te „ajtept“ şi alte aberaţii în care litera Ş este înlocuită de J (căci, „sh“ e expirat de mult).

În al doilea rând. A pune punctul pe J este ceva deosebit. A pune punctul pe J înseamnă a pune accent pe orice altceva decât s-ar aştepta. Toată lumea spune: „Bravo, ai pus punctul pe I“, adică „I-ai zis-o, frate!“. Dar ce te faci când vrei să pui punctul pe I, dar I ştie că vei face asta. Ca să fie mai simplu, luăm un exemplu: eşti la o dezbatere şi ai un argument super strong, dar adversarii tăi se aşteaptă la acest argument şi au pregătită o replică bună. Ce e de făcut? Să pui punctul pe J! Să aduci un argument la care nu se aşteaptă, să îi ataci dintr-un unghi surpriză.

Dar de fapt ce înseamnă, domne’, să pui punctul pe J? Că am tot lungit-o atât pe aici cu diverse argumente, care de care mai ciudate sau nu. A pune punctul pe J înseamnă a ieşi din cotidian. A pune punctul pe J înseamnă a fi tu însuţi, a fi open minded, a fi ce vrei tu să fii. Înseamnă a fi imprevizibil, înseamnă a fi un ciudat, înseamnă a pune accentul pe orice altceva decât normal. A pune punctul pe J înseamnă (cred) a fi rebel, înseamnă a face ce te tăie capul, în limita bunului simţ şi al legii.

De asemenea, colega mea spunea ce frumoasă şi roz e viaţa noastră cu I. Că există iubire, indiferenţă şi alte chestii drăguţe (pe scurt, I este soluţia tuturor problemelor noastre). Ceea ce nu e chiar aşa. Viaţa nu e dreaptă, viaţă e puţin curbată, ba chiar are forma unui bastonaş (formă asemănătoare cu al oamenilor în vârstă care stau cocoşaţi). Cu un mic exerciţiu de imaginaţie, ne putem gândi că viaţa are forma lui J. Cu un punct deasupra, că să fie şi mai frumos – punctul reprezentând Raiul, Nirvana, viaţa următoare, o gaură neagră sau orice vreţi voi.

Şi pentru că nu ştiu ce să mai zic, o să vă dau în continuare o listă de cuvinte inedite care îl conţin pe J: jacuzzi, jaguar, japcă, Jamaica, gâtlej, jneapăn, jet, justiţie, jurnalism, jejuno-ileon, jandarm, Jilava, jupân.