Teen Press 
sursa foto: Mihaela Marin
Duminică, 22 mai, pe scena Teatrului Odeon s-a jucat piesa „Viaţa e vis“ după Calderon de la Barca, spectacol regizat de Dragoş Galgoţiu.
Personajele care au deschis spectacolul au fost „Visătorii“, interpretaţi de Marius Stănescu, Nicoleta Lefter şi Gabriel Pintilei. Cei trei au fost personajele-cheie, întrucât întreaga desfăşurare a evenimentelor a avut loc în timpul visului lor. Ei reprezintă oamenii obişnuiţi ce se confruntă cu aceeaşi dramă – de a nu distinge ce e real şi ce e fictiv în existenţa lor, dar şi cu incapacitatea de a-şi controla destinul.
Planul secund urmăreşte povestea regelui fictiv al Poloniei, care îşi întemniţează fiul, în urma unei superstiţii legate de alinierea stelelor la naşterea lui. Izolat de societate, prinţul, pe nume Segismundo, devine un amestec grotesc de om şi fiară. El îşi manifestă succesiv ambele laturi, comportamentul fiind ca al unui inadaptat, însă îşi trădează latura sensibilă, umană, renunţând la dorinţa de răzbunare asupra tatălui.
De asemenea, iubirea şi aspiraţia la putere se întrepătrund în cuplul format din Estrella, nepoata regelui, şi Astolfo, prin căsătorie urmărind să preia tronul Poloniei. Planurile le sunt date peste cap de apariţia prinţului moştenitor, pe care Alfonso încearcă să-l ucidă sub privirile Estrellei, însă nu îşi duce fapta la bun sfârşit.
Piesa este una ambiguă datorită celor două planuri ce se succed – visul şi realitatea. Finalul este deschis şi lasă la libera alegere a spectatorilor delimitarea concretă a lor. Mesajul este acela că nu ne putem controla instinctele, nici destinul. Cum nu putem şti dacă fericirea este o iluzie, clipa trebuie trăită, căci visele se destramă şi sunt fragile, asemenea existenţei omului.
Dramatismul piesei a fost completat de muzică şi costume fastuase în stil baroc, dar mai ales de o interpretare ireproşabilă. Publicul a fost ţinut cu sufletul la gură pentru aproape două ore, în sală simţindu-se starea de tensiune, curiozitate şi intensitatea profundă a sentimentelor pe care le-a trezit piesa.
În ciuda dificultăţii cu care este percepută, „Viaţa e vis“ este, în esenţă, un spectacol despre oameni şi ilustrează macabrul din fiinţa umană, pe care fiecare îl are într-o anumită doză.
