“Sange satanic” – recomandat cand esti depresiv

sange-satanic-cristina-nemerovschi

de Nicoleta M. Dumitraşcu – editor-şef

Romanul de debut al Cristinei Nemerovschi, „Sânge satanic“, poate fi descris în multe feluri, dar nicicum într-un singur fel, pentru că este genul de scriitură care te „bagă-n boală“. În sensul pozitiv, desigur.

Cu cât citeşti mai mult din el, cu atât mai mult îţi dai seama că mintea umană e bolnavă. La prima vedere, ideile exprimate sunt incoerente, ilogice, perverse şi parcă trântite din cer. Te trimit într-o lume destrămată, rece, plină de „borâtură“, „sânge“, „droguri“, „death metal“ şi „sex“ (nu contează cu cine).
Personajul principal, M., 25 de ani, este jurnalist, metalist, satanist, narcisist, nihilist, filosof, antisocial şi cu totul paradoxal.

Prin acest roman pătrunzi în lumea şi gândirea unui tânăr bacoviano-nietzschean care urăşte şi semi-iubeşte totul în jurul lui. Stările lui emoţionale sunt direct proporţionale cu cantităţile de alcool şi de drog îngurgitate. Zilnic, fără măsură, cu prieteni sau singur, M. „înghite“ tot ce-nseamnă pervers, bolnav, teribilist, negativist şi „scuipă“ tot ce crede despre viaţă, femei, bărbaţi, societatea românească, muzică, sex, filosofie, educaţie, religie, dar doar după ce a băut suficient de mult sau doar după ce a prizat suficient de mult.

Cartea asta este recomandată persoanelor cu percepţii şi convingeri solide, persoanelor insensibile, persoanelor care adoră cărţile „horror“ psihologice, exploratoare ale urâtului uman. Cartea asta nu este recomandată pozitiviştilor, persoanelor sensibile, persoanelor romantice sau care şi-au găsit un scop nobil în viaţă.

Povestea sare de la o filosofie rece şi calculată la un subiectivism erodat, care „vomită“ tot ce e rău în lume, dar care adoră tot ce e rău în lume în acelaşi timp. Vorbim aici de un protagonist care nu are limite morale, scrupule sau bun-simţ. Îţi trezeşte repulsie şi melancolie. Nimic mai mult.
Scriitura este perfectă pentru acest tip de mesaj. Limbajul folosit este extrem de colocvial, stropit din plin cu p**ă, p***ă, morţi şi sânge. Formulările sunt inteligente, dar uneori, nu exprimă nimic. Vorbim aici de o gândire tipică de om frustrat şi dacă eşti genul de om frustrat, romanul nemerovschian este un aliat de nădejde.

11 thoughts on ““Sange satanic” – recomandat cand esti depresiv”

  1. O impresie a unui cititor care a citit romanul si i-a placut peste masura: nu cumva autoarea recenziei este putin feminista si din cauza asta il face pe personajul principal masculin, un “frustrat”? 😀 in afara de final, care mi se pare prea subiectiv si categoric, recenzia eu zic ca este excelenta si lasa cititorului un sentiment placut; keep up the good work 😛
    dragos d.

    Reply
    • Nope. Nu sunt feminista. Cel putin nu cred ca sunt feminista in sensul ca am ceva in mod deosebit cu sexul masculin. De fapt, de cele mai multe ori imi place sexul opus:). Am spus ca este “frustrat” pentru ca asa spune si el. Am parafrazat. Daca ai citit cartea bine o sa vezi ca el, M., spune despre el insusi ca e frustrat de multe lucruri si o spune de multe ori pe parcursul cartii. In schimb, recunosc, sfarsitul este subiectiv, dar nu categoric. Acolo mi-am permis o “scapare”. Oricum, multumesc pentru comment si ma bucur ca ti-a placut cartea. Si mie mi s-a parut interesanta :D. Hope you come back soon >:d<

      Reply
  2. Excelent roman… Este adevarat, nu pentru cititorii mai slabi de inger, intrucat (parerea mea) pe unele pasaje chiar este foarte horror, foarte naturalist… Dar este neindoielnic talentul autoarei 🙂

    Reply
  3. ce cacat de carte ii ntunecat in STILUL MANELISTIC NU SATANIC
    INCEST? SEX CU PARINTZII???? DAAAMN!!!!!!ii cel mai scarbos lucru si injositor si intunecat in felul manelistic nu in felul satanic (dark fashion) mai bine scriai de zoofilie in loc de incest

    Reply
    • david, n+ai inteles nimic, te bagi in seama si tu aiurea; probabil nici n-ai citit cartea – cred ca nu prea-ti place sa citesti, that must be it :))

      Reply
  4. si oare de ce io fi pus numele sange satanic? cei ala satan? ca am tot auzit de zei dar nam vazut niciunu si pe cand ieram satanis nam primit nici un semn de de existentza de la satan… stiu io pus numele asta pentru ca ii la moda sa fi satanist..
    da nu am citit caretea ca numi pierd timou cu citit,, mai bine un film porno..

    Reply
  5. cartea asta merita citita. te zgaltaie putin, teface sa te indoiesti de ceea ce vezi in jurul tau, de oameni, de valori, de multe lucruri..dar in final constati ca a fost o chestie pozitiva. e bine oricand sa-ti pui intrebari. in plus, spre deosebire de alte carti moderne si postmoderne, sange satanic chiar iti aduce niste raspunsuri, propune o viziune aparte asupra lumii…nu te lasa, cu orchii in soare:)
    pentru cei mai sensibili o sa fie o lectura dificila. dar merita, chiar si ei, sa se incumete si sa deschida cartea.
    felicitari autoarei!

    Reply

Leave a Comment