Red Riding Hood Review


red_riding_hood_poster

de Vlad Muntean – colaborator
sursa foto: aceshowbiz.com

După marele succes avut printre adolescenţi cu seria „Twilight“, Catherine Hardwicke a încercat să mai dea o dată lovitura cu filmul „Red Riding Hood“. Ei bine, nu prea a avut la fel de mult noroc. Sau, cel puţin, nu cât se aşteptase ea. Cu un buget relativ usturător la dispoziţie (42 mil.$), nu a reuşit să impresioneze până acum nici adoleşcenţii, nici criticii. Astfel, din 11 martie 2011 nu a fost nominalizat nici măcar o dată la Oscar. Dar, pentru a nu diminua numărul de vizualizări al acestui film, vă las pe voi să vă faceţi singuri o părere despre el.

Acţiunea se petrece într-un sat medieval în care, timp de 100 de minute, nu prea se schimbă decorul. Acest sat este bântuit de un vârcolac, pe care sătenii credeau că-l pot ţine în frâu prin sacrificarea lunară a celui mai bun animal avut. Într-una din seri, pe lună plină, vârcolacul a omorât din nou după zece ani.

Personajul principal, Valerie (Amanda Seyfried), a cărei soră tocmai fusese ucisă de vârcolac, este forţată de familia sa să se căsătorească cu bărbatul pe care nu-l iubea. Încă din copilărie, era complet îndrăgostită de Peter (Shiloh Fernandez), dar acesta era pădurar, iar părinţii ei spuneau că nu va avea un viitor bun alături de el. Şi, deşi este chemat pentru a-i ajuta, părintele Solomon (Gary Oldman), parohul satului, îi înfricoşează pe enoriaşi spunându-le că vârcolacul putea fi oricare dintre ei şi ar fi fost foarte bine dacă i-ar fi fost raportate lui comportamentele ciudate ale cetăţenilor.

Bine-nţeles, Valerie este acuzată de vrăjitorie, iar Peter încearcă să o elibereze, dar, după anumite indicii incriminatorii, începe să creadă chiar şi ea că Peter era cu adevărat vârcolacul.


[youtube]PM8V3cHdSC4[/youtube]

Finalul este plin de suspans şi extrem de incitant, dar n-o să vă stric surpriza vizionări.

Efectele speciale sunt desăvârşite, compensând cu acţiunea monotonă a ecranizării. Şi nu e considerată monotonă din cauza faptului că filmul ar fi plictisitor, ci din simplul fapt că este un fel de rezumat al seriei „Twilight“. Aceeaşi dragoste interzisă şi aceleaşi sacrificii. Nimic nou, nimic ieşit din comun. Clasic film de dragoste, care, surprinzător, este catalogat ca horror. Mai înspăimântătoare este ideea de a merge la un film numit „Scufiţa Roşie“ decât filmul propriu-zis, dar una peste alta, a fost un film uşor, menit să te facă să te relaxezi. Nu-l sugerez copiilor sub 12 ani.

Recommended Articles

1 Comment

  1. Cred ca ai surprins esentialul in articol.

    Filmul seamana prea prea mult cu Twilight. Acest lucru se datoreaza in mare parte producatorului care a incercat sa atraga cat mai multi fani ai Twilight, dar problema este ca daca povestea nu e una buna, fanii ajung s-o considere doar o copie.

    Nu inteleg de ce spui ca e un buget usturator. E prea mic sau prea mare? Prea mic n-as zice pentru ca primul film din seria Twilight a avut un buget putin mai mic cu cateva milioane. Efectele vizuale si actorii “cunoscuti” au tendinta sa “pape” cea mai mare parte din buget.

    Producatorul are tendinta sa dea vina pe buget daca iese filmul prost. Dar cu adevarat “de vina” e producatorul care nu si-a facut treaba.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *