Antipa, adaptat la exigentele prezentului

Antipa, adaptat la exigentele prezentului

Antipa, adaptat la exigentele prezentului

de Ilinca Papari – redactor
foto: Roxana Leocovici – fotoreporter

În noiembrie se împlinesc 178 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“.De-a lungul timpului, colecţiile muzeului s-au mutat prin clădiri precum Colegiul Naţional „Sfântul Sava“, Palatul Academiei, clădirea Universităţii sau Casa Porumbacu. Sediul actual a fost proiectat şi construit la iniţiativa Dr. Grigore Antipa, director în perioada 1893-1944. Expoziţia publică a fost închisă în 2009, urmând ca anul 2011 să vină cu surle şi trâmbiţe și să anunţe redeschiderea porţilor, pentru ca oamenii să vadă un muzeu renovat, cu diorame noi şi încăperi reorganizate, spoturi de lumină sau info touch-uri. Evitând isteria deschiderii şi vizitatorii posedaţi de entuziasm, Teen Press a ajuns puţin mai târziu în vizită pentru a împărtăşi impresiile de după „transformare“.

Antipa, adaptat la exigentele prezentului


„Antipa“ este un muzeu ce merită vizitat pentru expoziţiile sale şi pentru renumele său. Cei care se duc să îl viziteze doar pentru că au auzit că modernizarea ar fi presupus nişte schimbări high-tech surprizătoare, vor pleca dezamăgiţi.

Expoziţia permanentă a muzeului e structurată pe trei nivele: La demisol este prezentată „Biodiversitatea României“ şi sunt marcate cele cinci bioregiuni din ţară: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică. Vizitatorii se pot bucura de peştera reprodusă foarte realist prin materiale, prin formaţiuni carstice, stalactite, stalagmite şi prin miros, ce pare mai impregnat în spaţiu chiar şi decât în peşterile naturale.

La parter, „Fauna mondială“ este prezentată după criteriul biogeografic, fiecare regiune biogeografică fiind reprezentată prin diorame. Cilindrii cu diferite nevertebrate îmbălsămate în formol şi lumina slabă contribuie la atmosfera uşor sinistră: „Saloane întregi de vitrine cu monştri. Diavoli şi îngeri de carne palidă, conservaţi în borcane cu spirt.“ ( Mircea Cărtărescu, „Gemenii“, în volumul „Nostalgia“- din descrierea unei vizite la Muzeul Antipa).

Antipa, adaptat la exigentele prezentului


Etajul găzduieşte diverse elemente, de la diorame cu oameni primitivi, până la insectare cu fluturi multicolori sau crustacee fioroase, minerale sau roci. Sala în care este exemplificată ontogeneza fiinţelor, de la şerpi sau şoareci până la om, este probabil cea mai apropiată de o scenă dintr-un film sci-fi, fetuşii prezentaţi în diverse stadii de dezvoltare, lăsând o impresie macabră de linişte deplină.

Nu trebuie ratat scheletul de Deinotherium gigantissimum. Acesta desemnează o specie înrudită cu elefantul actual, are o înălţime de 4,5 metri şi este considerat cea mai valoroasă piesă a muzeului, fiind descoperit în România, în anul 1894, în judeţul Vaslui. De asemenea, cabinetul Grigore Antipa, unde pot fi văzute urnele cu cenuşa lui Antipa şi a soţiei sale, precum şi microscopul acestuia, alături de o bibliotecă vastă, este impresionant.

Antipa, adaptat la exigentele prezentului


Referitor la tehnologie, schimbările aduse muzeului sunt benefice, dar nu atât de spectaculoase pe cât s-a zis. Touchscreen-urile din faţa dioramelor nu sunt foarte practice, iar cei care au văzut filmul „Contagion“ probabil vor fi scandalizaţi de numărul oamenilor care le ating zilnic. În zona astronomiei se presupune că ar trebui să existe o proiecţie a cerului, însă video proiectoarele nu mai au acelaşi randament ca atunci când au fost montate. Printre elementele noi se află şi reproducerea fidelă a unui sit paleontologic, care într-adevăr este reuşită, oferind vizitatorilor prilejul de a călca pe o punte transparentă din sticlă, sub care se află şantierul cu resturi de elefant. În zona sitului se află reconstituiri tridimensionale ale unor dinozauri. În planul muzeului este figurată o sală multimedia la parter, idee promiţătoare, însă nu am reuşit să o identificăm, bodyguarzii nereuşind să ne ghideze către ea. Oare să nu fie suficient de remarcabilă, încât să o vedem?! Etajul conţine o sală destinată atelierelor pentru copii, utilă în a îmbina distracţia cu aflarea de informaţii culturale.

După ce vizitaţi magazinul de suveniruri, ca să vă odihniţi în urma drumeţiei culturale, puteţi să mergeţi la Café Antipa, dotată şi cu terasă, ce este desprinsă din rutina barurilor şi cafenelelor din Centrul Vechi. Meniul este variat şi preparatele sunt destul de reuşite, de la sandvişuri la paste şi la deserturi, dintre care se remarcă îngheţata surprinzător de bună. Atmosfera este liniştitoare, cafeneaua are ferestrele mari, mesele nu sunt înghesuite, iar terasa are fotolii şi canapele pline de perne comode.

Antipa, adaptat la exigentele prezentului


Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ este complet diferit de muzeul copilăriei noastre, însă îşi păstrează renumele cultural, fiind în continuare un loc fascinant, ce merită vizitat de toate categoriile de vârstă.

Antipa, adaptat la exigentele prezentului

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.