Teen Press 
foto: Ana Diaconu – fotoreporter
Presupun că nu a existat încă persoană care, măcar odată în viaţă, să nu fi fost tristă ori cel puţin abătută?Desigur, s-au făcut statistici pe baza cărora s-a şi dovedit că majoritatea populaţiei globale tinde spre depresie. Este aproape imposibil să nu fim trişti din când în când. Până şi certurile dintre prieteni, o notă proastă ori o relaţie eşuată poate duce, pentru început, la tristeţe iar apoi la o depresie puternică.
După câteva ore bune de examinări şi teste pe nişte simpli tineri studenţi voluntari, s-a observat faptul că unii dintre ei aveau înclinaţie spre depresie și foloseau alte gânduri stresante pentru a-şi distruge atenţia. După cum a şi susținut psihologul Richard Wenyleff: „Gândurile se aşează mintal nu numai în funcţie de conţinut, ci şi în funcţie de starea în care se află persoana, de dispoziţie.“
O altă teorie ne dovedeşte faptul că plânsul ar fi modalitatea naturală de a coborî nivelul substanţelor chimice care apar odată cu suferinţa. Dar, aşa cum spunea şi bunica odinioară, „Un plâns sănătos nu strică“. În unele cazuri plânsul întăreşte meditarea asupra unei situaţii nefericite, prelungind astfel starea de disconfort.
Una din remarcabilele metode în cazul depresiilor grave este terapia cu şocuri electrice, acestea producând o pierdere a memoriei pe termen scurt, astfel că pacienţii se simțeau cu mult mai bine pentru că nu-şi mai aduceau aminte de ce erau trişti.
Şi să nu uităm că distracţia reuşeşte să rupă lanţul care menţine acea gândire copleşită de tristeţe şi dezamăgire. Domnul Wenzlaff a mai susţinut şi demonstrat faptul că distracţiile cele mai eficiente sunt acelea care-şi schimbă starea – precum un eveniment sportiv palpitant, o comedie ori o carte optimistă. Iar, o metodă foarte practică şi des întâlnită în rândul persoanelor leneşe ar fi gimnastica aerobică.
De asemenea, printre primele cele mai eficiente antidoturi ale depresiei ar fi desfătările sau plăcerile senzuale. Multe persoane preferă această metodă datorită faptului că sunt mai la îndemână băile fierbinţi, consumul mâncărurilor preferate (de unde vine şi drăguţa povestioară cu îngheţata după o dureroasă despărţire), desigur, muzica preferată ori partidele de sex (ceea ce pentru voi, dragii mei minori, nu este recomandată). Alte abordări mult mai constructive ar fi să pui la cale o mică victorie sau preocuparea de suferințele altora, deoarece are un efect asupra îmbunătăţirii imaginii personale.
Şi desigur, cea mai bună metodă întâlnită dar rar folosită în afara terapiilor este reprezentată de perceperea lucrurilor într-o lumină cu mult mai optimistă. Este firesc să ne văităm atunci când, spre exemplu, o relaţie ia sfârşit, să ne cuprindă gânduri de autocompătimire, cum ar fi convingerea că: „Asta înseamnă că voi rămâne toată viaţa singur“, ceea ce evident sporeşte depresia. Totuşi, întorcându-ne în timp şi gândindu-ne că relaţia nu era prea reuşită, gândurile deprimante dispar – cu alte cuvinte, privind spre o altă perspectivă.
Toate aceste lucruri constituie antidotul tristeţii și depresiei. Aşa că, în cazul în care sunteţi iar deprimaţi din cauza acelei băbuţe enervante din autobuz ori alt motiv, nu ezitaţi metodele de mai sus (dar mai uşor cu şocurile electrice).
O săptămână cât mai optimistă!
