Dacă ar trebui să descriu romanul lui Anthony Burgess în trei cuvinte, acestea ar fi „super horror show“ (expresia caracteristică personajului principal, de altfel).
Autorul a avut că inspirație o întâmplare reală și extrem de tristă. Soția sa însărcinată a fost atacată, astfel pierzând sarcina și murind peste câțiva ani. „Portocala mecanică“ prezintă viața complicată a lui Alex, potențialul criminal.
Scopul tânărului și al „găștii“ lui, așa cum îi place să o numească, este să distrugă tot ce este lipsit de apărare pe străzile orașului, oricând se ivește ocazia. Planul lor merge perfect, până când Alex este trădat de prietenii săi și condamnat la 14 ani de închisoare.
Tânărul acceptă, la un moment dat, să facă parte dintr-un experiment ce va elimina toată răutatea existentă înăuntrul său. După două săptămâni, tratamentul își face efectul, iar Alex este dezgustat de orice urmă de violență, dar și de compozitorul pe care îl iubea înainte – Beethoven.
Așadar, tânărul este transformat într-un robot ce nu mai poate răni pe nimeni, iar apoi este eliberat. Alex își caută locul în societate, însă nu reușește să se integreze nici măcar în propria sa familie. În schimb, el întâlnește accidental toate persoanele cărora le-a făcut rău în trecut, acestea luându-și revanșa și făcându-l să plătească.
Succesul romanului a crescut odată cu filmului lui Stanley Kubrick (1971). Deși filmul și cartea au stârnit reacții violente, „Portocala mecanică“ nu este o pledoarie pentru violență, ci „un vaccin împotriva ei”.
O carte foarte interesanta, iar in legatura cu filmul, este unul foarte dur si chiar sadic uneori, cum numai Stanley Kubrick putea sa faca.