Teen Press 
foto: Roxana Leocovici – fotoreporter
Câțiva oameni care se aflau la plimbare prin Cișmigiu au fost încântați să ne spună ce înseamnă pentru ei dragostea. Se aflau probabil la prima întâlnire, la a zecea, ori erau în așteptarea dragostei, cert este că din majoritatea cuplurilor cu care am interacționat, bărbații au luat atitudine. Întrebarea principală fost: „Ce înseamnă dragostea pentru voi?“
I-am zărit de la distanță, aveau un aer boem și o privire blândă. Mă apropii de ei și începem să schimbăm câteva vorbe, iar când aud care-i subiectul, zâmbesc unul la celalat, apoi el spune, inundat de fericire sau de amintiri placute…
„Dragostea e un sentiment special, e ceva ce simți o dată în viață și este ceva care te schimbă cu totul. Se joacă cu tine, te aduce cu picioarele pe pământ, te ridică înapoi, e ceva frumos.“
Apoi intervine ea: „Da, pur și simplu simți că te completezi cu persoana respectivă și că va înțelegeți pe orice plan“, spune ea convinsă și îl privește în ochi.
De la o extremă la cealaltă, ea este studentă la UNATC și, credeți sau nu, nu a cunoscut niciodată dragostea.
„Cred că dragostea este un sentiment foarte foarte frumos, pe care sper să îl întâlnesc cândva“.
El, melancolic sau plictisit, ea super entuziasmată. Tras de limbă destăinuie ce e pentru el dragostea, privind prin părți. Poate era emoționat, și totuși rostește scurt…
„Iubire și încredere“.
Iar ea, cu un zâmbet larg, ne asigură: „Tot ce este mai frumos în viață.“
Un cuplu căsătorit și vesel ne spune că dragostea e…
„Totul. Practic, înseamnă viața noastră, că de la asta a pornit totul, nu? Și continuarea vieții“ (arată spre cărucior).
Un cuplu care se afla, probabil, la primele întâlniri. El a luat atitudine, s-o impresioneze pe fată și a dat un răspuns foarte încrezător.
„Cel mai frumos sentiment posibil“.
Amândoi zâmbitori, vorbeau despre ceva amuzant și i-am întrerupt. După care el spune:
„Un lucru frumos“
La fel de zâmbitori și ei. Nu se așteptau la o întrebare de genul.
„Ce să însemne? Totul.“
Ea îl aprobă – „Da, sunt de acord.“
La distanță față de cuplurile ce împânzeau Cișmigiul se afla această bătrânică, singură pe bancă, privind în zare. Asculta cu atenție ce aveam de zis și privea în gol gândind cu voce tare – „Dragostea…“, apoi mă privește fix și dă un răspuns concret:
„Înseamnă să fim buni cu tot ce vedem în fața ochilor. Și atunci avem dragostea.“
Iată un alt fel de dragoste, de la un om înțelept.
În final, un cuplu necomunicativ în ziua cu pricina.
Îi bufnește râsul pe amândoi iar el spune „Nu îmi plac întrebările astea, răspunde tu“ (privi spre ea).
„De ce să răspund eu? Răspunzi tu“, el se uită stânga-dreapta „Nu, nu știu.“
În final, ea văzând că el nu vrea, spune cu părere de rău „Nu suntem prea comunicativi azi.“
