Teen Press 
foto: Roxana Leocovici – fotoreporter
Fraţilor, facem şi noi ceva? La modul că nu mai vreau să văd oameni care fac în permanenţă nimic.
Adică, oriunde s-ar afla şi orice ar face, oamenii, mai ales tinerii, sunt acaparaţi de lene şi nu au chef de absolut nimic. Le place cel mai mult să piardă timpul aiurea şi să lase viaţa să treacă pe lângă ei, ca o adiere de primăvară.
Ajung la liceu pe la ora 1. Eu intru la ora 1 jumate. Mă aşez frumos la colţu’ parcării 🙂 şi aştept să se mai strângă ceva lume pe la liceu. Ca de obicei, toată lumea vine mult mai târziu decât trebuie.
Mă uit în jurul meu şi văd numai feţe triste care se îndreaptă spre treaba lor, mergând apăsat şi cu capul în jos. O fi de la vreme? Sau rasa umană se duce pur şi simplu pe apa sâmbetei?
Adică, nu ştiu, e ciudat. Mie nu mi se întâmplă ca vremea să îmi schimbe stările, cum se întâmplă la majoritatea oamenilor. Pur şi simplu. Poate să plouă afară, să ningă, să strălucească soarele foarte puternic sau să bată vântul, mie nu îmi pasă! Chiar nu mă interesează!
Eu dacă mă simt bine pe ploaie, nimeni nu îmi schimbă starea.
Dar, în ziua de azi, dacă nu ai telefon nu ştiu de care sau dacă nu ai bani de ţigări, automat ţi se lipeşte în frunte eticheta de „sărăntoc“ care nu e „in fashion“ şi nimeni nu te mai bagă în seamă. So what?
Nu am bani de o cola sau nu pot să îmi cumpăr telefon cu touch, pentru că nu îmi permit, dar asta nu înseamnă că trebuie să cad într-o depresie adâncă şi să creez o lume în care mă pot izola de restul. Toţi se concentrează prea mult pe „fericirea“ asta adusă de bunurile materiale, uitând astfel de valorile care contează cu adevărat.
Unde sunt oamenii ăia care se bucurau când îşi făceau noi prieteni într-un bar. Unde sunteţi voi, cei care asteptaţi cu sufletuul la gură următoarea zi de şcoală ca să îi faceţi o farsă colegului de bancă?
Vremurile alea au apus de mult. E trist când vezi atâta nepăsare, la nişte oameni atât de tineri.
Încă n-am ajuns pensionari cu pensia mică şi dureri de spate. Dar se pare că gândim ca unii…
true…:-bd
N-au apus de tot vremurile, dar majoritatea prefera sa-si bage castile in urechi si s-a aculte muzica in drum spre sau de la scoala. Intr-un bar chiar nu cred ca stam toti pe telefon si nu vorbim cu nimeni.
De acord cu tine, insa banii (a nu se confunda cu bunurile materiale..asta decat daca mancarea sau mersul la un film etc se pun ca fiind bunuri materiale) sunt ceea ce conteaza acum. Ai sa vezi ca orice idee ai avea, sau le orice lucru te-ai gandi, la sfarsit tot ajungi la bani. N-ai bani, nu iesi cu prietenii in oras, nu vezi un film, nu te duci la nu stiu ce petrecere ca nu ai bani de cadou/rochie etc. Si intr-un bar ai nevoie de destui bani pentru a-ti comanda ceva de baut. Face it! Banii nu pot cumpara fericirea, dar o pot intretine. Si zic asta tocmai din simplul fapt ca nu sunt un copil de bani gata, ci unul din acei oameni care are capul in jos. Am vrut sa ma inscriu la cursuri de dans, la cursuri de inot, la cursuri de japoneza….am vrut sa ma duc la munte cu prietenii, sau la un teatru, un concert, sa scap de monotonie(scoala-acasa-scoala-acasa)…crezi ca am reusit? Not! (Decat la cursurile de japoneza care sunt destul de ieftine, spre norocul meu). Asta bineinteles nu trebuie sa iti afecteze personalitatea, poti sa fii vesel si sa zambesti cu gura pana la urechi la scoala cu prietenii..dar doar acolo, ca nu ai nevoie de bani…cu restul timpului ce faci? Stai pe net ca nu e asa de scump. App mie una imi influenteaza vremea de afara starea de spirit (gen, grozav, iar ninge si trebuie sa plec maine la 6:30 la scoala la minus nu stiu cate grade, sa inghet de frig)
Poti sa iesi cu prietenii in parc, poti sa ii chemi la tine; mereu sunt si alte soluttii:)
Ei bine…ai rezistat pana acum. Inca esti vesela. Stai sa ajungi la facultate….e o experienta unica, greu de exprimat in cuvinte. Bine, acum depinde si de facultate…vrei o viata mai usoara, alegi o facultate ca spiru, cantemir, dar daca esti masochista alege poli sau cibernetica si iti spun eu k nici soarele de-ar straluci, n-ar mai avea cum sa te readuca la optimismul de odinioara :))
Eu sunt de acord cu ceea ce ai reflectat in articol. Nu ai nevoie de bani pentru a iesi in parc sa te plimbi sau pt o mica distractie cu zapada impreuna cu prietenii. Nu ai nevoie de bani pt a realiza cat este de frumoasa viata.Orice lucru marunt te poate bucura. Nu neaparat partile materialiste te fac fericit ci doar prezenta familiei si a prietenilor. (caldura din sufletele lor, entuziasmul).. etc.
Oricum, faptul ca unii din noi isi dau seama de acest lucru, este un pas catre vindecarea de plictiseala. 🙂 Daca ne uitam in jur si avem putina inspiratie, putem gasi o multime de lucruri care sa ne scoata dintr-o rutina enervanta. Frumos articol, succes in continuare si, chill up guys, we are young and powerful! 😀