Teen Press 
foto: Raluca Anculete – fotoreporter
Nu știu ce înseamnă pentru tine „a fi un om frumos“, dar, dacă vei căuta în dicționar, cuvântul „frumos“ nici măcar nu poate avea o definiție exactă: „În mod plăcut, armonios, estetic.“ Tocmai, pentru că este un concept relativ, care este reprezentat diferit, de la o persoană la alta.
Fiecare se încadrează într-o categorie: urât, frumos, sau poate…normal! Totuși, nu se știe dacă starea obișnuită a unui om este de a fi urât sau frumos, iar normalitatea este apreciată printr-o viziune strict personală. Mergi în oraș, te întâlnești cu prieteni și se mai întâmplă să îți arunce și câte o vorbă bună, cum ar fi că arăți bine, sau din contră, să îți spună într-un mod „diplomat“ că sunt reduceri și ar fi cazul să îți faci prieteni noi, hainele – că doar vorbim despre frumusețe în ansamblu.
Ceea ce știu sigur este că frumusețea are și a avut dintotdeauna un etalon.
Marilyn Monroe se remarcă în anii ’50, care încep cu imaginea blondă a voluptății, frumusețea cochetă, care iubește la propriu diamantele. Se spune că o descrie cel mai bine cuvântul „perfect“: păr blond perfect ondulat, ruj de un roșu perfect, rochii strâmte, blănuri și bijuterii, care să o facă să strălucească în lumina reflectoarelor. Nu-i așa că este puțin cam mult… „perfect“?
Deși se pare că frumusețea îi era de ajuns, avea un suflet ascuns sub toată acea strălucire și ajunge într-un moment în care toată faima i se pare fadă și tânjește după apreciere consistentă: „Hollywoodul este un loc unde te vor plăti cu mii de dolari pentru un sărut și cu cinci cenți pentru sufletul tău.“
În anii ’60, frumusețea ia o formă mai simplă, impresionând în mod special prin eleganța actriței Audrey Hepburn. Păr strălucitor, breton drept, machiaj simplu, clasica rochie neagră, lungă. Unii oameni ar spune: „Acum, imită dacă poți!“, dar modelul adevărat „Așa, da, imită!“, îl reprezintă tot Audrey: „Pentru ochi frumoși, privește spre lucrurile bune din ceilalți; pentru buze frumoase, rostește doar cuvinte de bunătate; iar pentru echilibru, mergi cu încredințarea că nu ești niciodată singur.“
Fie că tu consideri frumusețea – oricum o definești – o aspirație spre care tinzi, fie că apreciezi calitatea sufletelor din spatele faimei, sunt convinsă că ai prins esența.
Cât despre mine, eu concluzionez afirmând că „Frumusețea crește odată cu anii“, în contradicție cu proverbul popular „Frumusețea e trecătoare“.
