Sabrina Canea 
foto: www.imdb.com
Cu toate că nici nu am intrat bine în cea de-a doua jumătate a sa, se pare că anul 2014 nu a venit numai cu amenințări de război nuclear, răpiri teritoriale și multe alegeri fraudate, ci și cu o colecție frumușică de noi apariții în ceea ce privește vasta și puternica lume a cinematografiei. Astfel, printre multele succese de anul acesta, printre care se număra „The Book Thief“, „X-men: Days of Future Past“, „Divergent“ sau „Godzilla“, pe marile ecrane își face loc târâș-grăpiș și pelicula „The Adventurer: The Curse of Mida’s Box“.
Totul ia naștere într-o Anglie a secolului al XIX-lea, printre trăsuri, gentilomi și, desigur, hoți. Undeva adânc în acest misterios cadru victorian, îl întâlnim pe tânărul Mariah Mundi (Aneurin Barnard), a cărui viață ia o întorsătură neașteptată atunci când părinţii săi dispar şi fratele său mai mic, Felix (Xavier Atkins), este răpit de slujitorii lui Otto Luger (Sam Neill). Astfel, lăsat fără prea multe opțiuni viabile, Mariah se trezește într-o alergătură abundentă, nevoit a se încrede în Will Charity (Michael Sheen), prieten apropiat al părinților și o prezență total frapantă.
Ușor confuz de toate ce capătă viu grai în jurul lui, Mariah pleacă în căutarea fratelui său, ajungând cărăuș la impunătorul hotel „Prince Regent“. Ajutat de Will Charity, despre care putem spune că este cheia întregului mister și întregii acțiuni (în ciuda faptului că Mariah este centrul acțiunii), tânărul de șaptesprezece ani găsește numeroase secrete și indicii spre apogeul material al poveștii: Cufărul lui Midas. Cu toate că legenda vorbește despre Cufăr drept un artefact ce transformă totul în aur, adevărata sa putere se dovedește a fi, în cele din urmă, una devastatoare.
Cum nu se putea mai bine, Mariah își vâră pielea în toate necazurile, iar norocul – sau, în cazul lui, sir Charity – îl scoate din belele, scăpându-l de moarte de câteva ori, ba chiar ajutându-l să avanseze în cautarea fratelui său, Felix.
Ce fel de aventură ar fi aceasta, fără puțină pasiune, iubiri ascunse ori pupături în ultimul sfert de oră? Ca în majoritatea filmelor fantasy pe care le-am întâlnit până acum, și pelicula noastră prezintă o poveste de dragoste în miniatură. Fiind disperat să-și găsească fratele mai mic, Mariah o întânește la hotel pe frumoasa Sacha (Mella Carron) pe care o și imploră să îl ajute. Astfel, cei doi tineri aleg să parcurgă împreună calea încălcării regulilor și a morții sigure, în caz de ezitare. În cele din urmă, cei doi ajung să se atașeze unul de celălalt, „trăind fericiți până la adânci bătrâneți“ (sau cel puțin până la finele creditelor de la sfârșit).
Cu toate că prezintă o poveste captivantă și incitantă, iar acțiunea în sine este concentrată în jurul personajului principal – Mariah Mundi – și a belelelor în care acesta intră, asta ca să nu mai spun de „momeala“ care ne atrage pe toți – Cufărul lui Midas -, filmul, per total, este destul de slab cotat.
Film fantastic de aventuri în regia lui Jonathan Newman, după un scenariu de Christian Taylor şi Matthew Huffman, ecranizarea romanului lui G. P. Taylor – romanul „Mariah Mundi“ – a lăsat mult de dorit. Critica nu a lăsăt nici de această dată vreo urmă de ezitare ori jenă, spunând despre pelicula lui Newman că are la bază o poveste superbă, însă ecranizarea este cât se poate de slabă.
Nici actorii nu au făcut o prea bună impresie, jucând foarte fals unele părți ale filmului, ceea ce nu este, totuși, de condamnat, având în vedere că aceștia nu sunt tocmai „titrați“. De asemenea, nici mult așteptata scenă a sărutului nu a impresionat prea mult. Având în vedere că circa jumătate de film publicul așteaptă punctul culminant de contopire al celor două personaje, Mariah și Sacha, sărutul lor de două-trei secunde – sărut care a fost doar o apropiere de buze – lasă la iveală amatoria actorilor și, de asemenea, a regiei. Cu toate acestea, Michael Sheen (Will Charity) a avut o prestație bună, făcând întreaga aventură mortală să pară un joc în mâinile sale, în timp ce Mariah se lăsa devorat de poveste, ridicând, totodată, puțin calitatea filmului.
În cele din urmă, cu toate că pentru un ochi cât de cât format filmul poate apărea ca o bataie de joc, comparată cu adevărate minuni ieșite în ultimul timp din industria cinematografică, povestea este palpitantă, urmărind o legendă veche. Deși nu respectă prea mult povestea romanului lui G. P. Taylor, „Blestemul Cufărului lui Midas“ prezintă o poveste mișto de urmărit vineri seară cu familia.
