E chill

e chill

e chill

de Adrian Vârgolici – colaborator
foto: Ana Diaconu – fotoreporter

S-a gândit cineva vreodată că în spatele imaginii familiei fericite din jurul bradului împodobit cu cutii de cadouri, cât un pui de căprioară, se ascunde de fapt o cantitate malefică de stres?

Sărbătorile sunt privite din unghiul mesei aşezate cu o sumedenie de bunătăţi, conversaţiilor plăcute şi fericirii maxime. Nu prea vorbeşte nimeni despre cum s-a ajuns acolo şi despre faptul că atmosfera aceea angelică nici pe departe nu va ţine toată seara. La român trebuie să fie tot timpul panică; panică pentru că e aglomeraţie la piaţă şi nu mai prindem ciolanul cel mai mare şi mai frumos; panică pentru că avem mai mulţi invitaţi decât putem adăposti; panică atunci când aşteptăm să adoarmă odorul de 5-6 ani – care încă n-a aflat crudul adevăr despre mitul Moş Crăciun – ca să îi punem cadourile sub brad şi să mâncăm prăjiturile lăsate. Că odorul nu închide un ochi, aşa, de-al dracului, asta-i partea a doua. Oboseala se va resimţi a doua zi prin cearcănele şi căscatul colosal atunci când, la 5 dimineaţa, vom fi treziţi de urletele lui entuziasmate.

Traficul, ambuteiajele consumate în zăpadă, dimineţile în care urlăm după un centimetru de şosea neatins de nămeţi, şterg mai ceva ca un pămătuf spiritul zglobiu al Crăciunului.

Haidem să vorbim şi despre pregătirea mesei de Crăciun. Se ştie că, la noi, gospodinele fac totul singurele, luptându-se neînfricate cu nenumăratele feluri de mâncare. Până acum n-am văzut femeie care să lase lumea să facă intersecţie din bucătăria unde se petrec minunile culinare. Dacă, totuşi, intersescţia se conturează – lucru inevitabil în majoritatea cazurilor – se lasă cu război. Doar prin faptul că stai între oala cu ciorbă şi gospodină te transformi într-un adevărat duşman al pregătirilor mesei, iar rezultatul este transformarea bucătăriei într-un câmp de luptă.

După ce peste scena petrecerii şi a bunăstării se lasă cortina, apar şi spectatorii gălăgioşi. Câte un nene, roşu în obraji de la un amestec mirobolant de vişinată şi ţuică, găseşte fiecare detaliu al acestei lumi foarte supărător. Nu există niciun motiv aparte… e supărător, ca să fie. Acest nene îşi poate exprima supărarea în diferite moduri şi în diferite locuri. La masă poate se află o rudă cu care au existat neînţelegeri în trecut, iar el consideră că totul trebuie rezolvat în familie, aşa că decide să termine totul de faţă cu tot neamul. Consecinţa? Multe sufleţele rupte şi alte multe promisiuni în care unii se jură că nu vor mai invita şi alţii că nu vor mai veni. Îl mai avem pe nenea care e singur de sărbători şi îşi bea singurătatea şi banii împreună cu o doză zdravănă de rachiu, într-un local. După ce şi-a depănat în gând toate amintirile şi modalităţile prin care el ar fi putut să aibă companie în seara asta, se urcă la volan, senin, minţindu-se că ar fi în stare să câştige şi la curse. Sfat? Cei fără airbag-uri, păzea! Cei cu toate dotările de siguranţă: mult noroc şi un buzunar plin cu care să plătiţi amenda.

În categoria petrecăreţilor cu sechele se mai încadrează şi cei inofensivi care devin îngrijorător de veseli, tăvălindu-se pe jos la simpla ridicare a unui deget sau cântând în gura mare orice vers le trece prin cap.
Ţin să punctez că – aici nu încerc să arunc cu noroi în sărbătoarea Crăciunului, ci scot doar în evidenţă unele aspecte mai întunecate, chiar şi cu zăpadă-n jur – e chill, totul e calm… Haideţi să ne bucurăm cum putem noi mai bine de momentele acestea şi să evităm, pe cât se poate, situaţiile de mai sus.

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.