Teen Press 
foto: Roxana Leocovici – fotoreporter
A mai trecut un an, cu bune şi rele, şi înfioraţi îl aşteptăm din nou pe Moş Crăciun – moşul acela vesel, cu barba albă şi zâmbet blajin de bunic. Ce înseamnă de fapt Moş Crăciun? Înseamnă bucuria dimineţilor de Crăciun, când întreaga familie se strânge în jurul bradului să împartă cadouri, înseamnă bucuria de a primi şi a dărui, înseamnă glasul tremurat al colindătorilor, înseamnă mirosul îmbietor de portocale, brad şi cozonac, înseamnă copilărie.
Din păcăte însă, mulţi încearcă să transforme sărbătoarea Crăciunului într-o sărbătoare mai ales comercială, uitând adevăratele ei semnificaţii.
Pentru a vă dovedi aceasta, vă voi pune o simplă şi singură întrebare: ce ştiţi voi mai exact despre sărbatoarea Crăciunului? Mulţi aţi putea spune că aceasta are la baza colinde, împodobitul bradului şi multe, dar multe cadouri. Treaba nu stă chiar aşa. Hai să vă zic câteva chestii pe care mai mult ca sigur nu le ştiaţi despre Crăciun:
1. Costumul lui Moş Crăciun a fost realizat în 1860, de către caricaturistul Thomas Nast.
2. Împodobitul bradului este o tradiţie originară din Germania, iar la începuturi el era îmbodobit cu vârful în jos.
3. Există o legendă, originară zonei Văii Mureşului, care spune că Moş Crăciun era un cioban rău, care nu a vrut s-o lase pe Maica Domnului să nască în staulul său.
4. Bradul este împodobit, conform tradiţiei, în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Se spune că, de fapt, Moş Crăciun este cel ce aduce bradul.
5. Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun, colindatul, era interzis pe vremuri. Cel care a decis că muzica este nepotrivită pentru o zi solemnă cum este Crăciunul a fost Oliver Cromwell, care în secolul al XVII-lea a interzis colindele.
6. Cel mai vechi cântec creştin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium“, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea.
7. Într-o vreme se credea că Moş Crăciun şi spiriduşii săi se simt foarte bine în casa lor de la Polul Nord. Dar în 1925 s-a descoperit că nu există reni la Polul Nord, aşa că toţi ochii s-au întors spre Finlanda, unde există multe astfel de animale. Azi pare aproape sigur însă că Moş Crăciun şi cei unsprezece spiriduşi ai lui stau bine ascunşi undeva pe muntele Korvatunturi în Laponia, Finlanda, în apropiere de graniţa cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiriduşi, este paznicul de credinţă al locului exact, al satului lui Moş Crăciun.
8. Sfântul Nicolae din Myra, originalul Moş Crăciun, era patronul sfânt nu numai al copiilor, dar şi al hoţilor şi cămătarilor.
9. Un alt obicei foarte cunoscut este „tăierea porcului“. În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică pe 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină şi se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă guturaiul, spaima şi alte boli.
10. Vâscul era considerat plantă sacră la vechii druizi şi simbol al vieţii eterne la fel ca şi pomul de Crăciun. Românii l-au considerat simbol al păcii şi prin această simbolistică a fost acceptat şi de către credincioşii creştini. Sărutul de sub vâsc a fost, de asemenea, un obicei românesc.
11. Există, de asemenea, o legendă care spune că Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile naşterii, l-a rugat pe Moş Ajun s-o găzduiască. Deoarece era sărac, el a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic şi mai bogat, Moş Crăciun. Ajunsă în casa lui Crăciun o găseşte pe Crăciuneasă, soţia lui Crăciun, care, ştiindu-şi soţul rău şi necredincios, o găzduieşte pe Maica Domnului în grajdul vitelor. Aflând de toate acestea, Crăciun îi taie mâinile soţiei sale. Maica Domnului, printr-o minune, o vindecă, lipindu-i mâinile la loc Crăciunesei. Moş Crăciun, văzând aceasta, se căieşte şi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel „primul creştin“. Se spune că el s-a căit atât de mult, încât a doua zi şi-a împărţit întreaga avere copiilor săraci.
12. La fel ca în seara de Sfântul Andrei, se spune că pentru a alunga farmecele şi duhurile rele, se aşează căţei de usturoi pe masă şi la ferestre, iar în multe sate româneşti se obişnuieste să se ungă cu usturoi vitele şi grajdurile.
13. O altă legendă povesteşte cum colindătorii sunt răsplătiţi cu colaci de către femei, pentru ca locuinţa să fie îmbelşugată, iar roadele bogate. În acelaşi timp, cel ce nu primeşte colindătorii şi nu îi recompensează, nu va avea recoltă bună şi nici belşug în casă.
Ei, pe câte dintre acestea le ştiaţi? Hai, lasă asta acum, fugi şi pune-o pe maică-ta să împodobească bradul şi taci.
Nu uita să dăruieşti (chiar şi numai un gând bun), pentru a păstra tradiţia Crăciunului.Sărbători fericite!
