Prin oras – Dianei 4

de Ana Pârvu – seminarist
foto: Andrei Lumpan – fotoreporter

În prezent, prea iubita noastră Capitală se mândrește cu o diversitate incredibilă de locuri pentru cine caută distracție, indiferent de preferințe, locații sau buzunar. Totuși, în mod paradoxal, pentru cei care vor ceva nou, diferit de terasele din Centrul Vechi sau de pe Dorobanți, care-și doresc ambianță îmbinată cu eleganță, poate fi o adevărată provocare să găsească ceva care să nu se situeze la mulți pași de a lor casă dulce casă.

Tocmai de aceea, o alternativă reușită o conferă „Casa Dianei 4“, al cărei nume susține noțiunea de anti-branding. Așadar, fie că suntem în căutare de un centru cultural, teatru, concerte, film, expoziții, club sau atmosferă vintage, le putem regăsi aici într-o armonizare perfectă.

Echipa din spatele acestui proiect este diversificată, cu vaste cunoștințe în domenii precum antropologie, arhitectură, stiințe sociale sau film, ceea ce a condus în mod firesc și la găzduirea unor evenimente precum expoziții, concerte, piese de teatru, proiecții de film, expoziții, dezbateri sau worksop-uri selectate, desigur, după niște condiții clare. Până și modul de funcționare este aparte, „Dianei patru“, fiind un proiect cultural al unei asociatii non-profit.

Astfel, povestea Dianei de la numărul patru începe cu clădirea care, deși foarte veche, este întreținută excelent și căreia i se adaugă o grădină în care este amenajată terasă în mod minuțios. Continuă cu trei oameni de la care a pornit această întrebuințare a casei, Vlad Plăiașu, Ella Szekely și Claudiu Crăciun. În mod cert, ospitalitatea cu care Vlad Plăiașu ne-a povestit amănunte despre „Casa Dianei“ susțin grija și atenția dedicată în special clienților, el menționând mulțumirea acestora ca fiind prioritară, în detrimentul maximizării profitului. Așadar, clienții care vin în general la „Dianei patru“ cu siguranță se și întorc, Vlad Plăiașu povestindu-ne despre clienți fideli cu care a format și prietenii.

Casa este situată în apropiere de Universitate și este greu să treacă neobservată, odată ce intri pe străduța după care și-a și luat numele. Are un farmec aparte, care trezește inevitabil curiozitatea și care concordă cu sentimentul de familiaritate al celor ce te servesc, dar și al celorlalți clienți, „setați“ parcă să își lase problemele la poartă . Este adevărat însă că majoritatea celor care o frecventează este în principal din zona artistică și academică (studenti, masteranti) dar nu e o regulă.

So, pentru cei care vor ceva diferit, să se relaxeze sau chiar să participe la diverse evenimente cu „atitudine“ , măcar o vizită este o idee bună, atmosfera neputând fi redată prin cuvinte. În fond, ce puteți pierde? Cui nu-i place, Lipscani-ul e la zece minute. Dar, vă asigur, nu se întoarce nimeni din drum!