Dungeon Siege 3… sau dovada ca exista viata si dupa Diablo 2

Dungeon Siege 3… sau dovada ca exista viata si dupa Diablo 2


Dungeon Siege 3… sau dovada ca exista viata si dupa Diablo 2

de Diana Popa – redactor

Dacă majoritatea fanilor genului aşteaptă lansarea Diablo 3 cum aşteaptă măicuţele Judecata de Apoi, Obsidian Entertainment s-a gândit să facă o faptă bună şi să le mai mute gândul până când vârful lanţului trofic al industriei se gândeşte să mai dea un os de ros milogilor.
Al treilea joc din seria Dungeon Siege este totodată şi primul care a fost implementat şi pe platforme, lărgind publicul ţintă.

Un action RPG subcategorizat ca şi „dungeon crawler“, DS3 te aduce înapoi pe tărâmul Ehb pentru a face ravagii printre fraierii care se aliniază ca să moară sfârtecaţi de paloşul tău de erou neînfricat. Scopul jocului este de a reconstrui ordinul străvechi, cunoscut şi ca „The Legion“, pentru a lupta împotriva inamicului public nr.1: Jeyne Kassynder, iar dacă mai ai timp şi să îi duci prânzul unui pădurar, eşti erou naţional. Side-questurile influenţează reputaţia ta şi implicit modul în care NPC-urile interacţionează cu tine.

Contrar obiceiului celorlalte titluri, partea de character custumization a fost exclusă complet, jocul forţându-te să alegi între patru eroi prefabricaţi, fiecare cu skill-uri, talente şi arme proprii. Iniţial, asta poate părea un mare minus, însă toate cele patru clase (Guardian, Lescanzi, Archon şi Scholar) sunt în esenţă acelaşi lucru: supravieţuitori. Fiecare caracter se poate suci şi răsuci între două stance-uri ofensive şi un stance defensiv. Cele două ofensive au fiecare câte trei abilităţi, optimizate pentru bătălii one-on-one sau cu mai mulţi oponenţi, iar cea defensivă conţine cel puţin o abilitate de self-heal.


Dungeon Siege 3… sau dovada ca exista viata si dupa Diablo 2

Fiecare dintre cele nouă spell-uri pot fi îmbunătăţite în două moduri diferite, după preferinţă. Skill-urile sunt într-adevăr folositoare, existând o conexiune clară între ele şi spell-urile pe care le foloseşti cel mai des.
Ce este de admirat este faptul că au reuşit să balanseze clasele atât de bine încât nici una dintre ele să nu fie „Overpowered“. Jocul poate fi terminat cu oricare dintre cele patru caractere fără să te blochezi şi să-ţi doreşti să fi ales vreo altă clasă.
Ca orice dungeon crawler care se respectă, loot-ul nu lipseşte. Este destul de spectaculos să vezi cum progresează echipamentul eroului tău de la tinichea şi cârpe, la seturi întregi cu un design epic, dar cu bun gust şi potrivit mănuşă pentru fiecare caracter în parte.
Având în vedere că seria DS a fost lansată exclusiv pe PC până acum, PC-ul trebuia să rămână versiunea cea mai bună a jocului, însă, pe principiul „de ce să fie simplu când poate fi complicat?“, mecanica jocului este întortocheată, iar la capitolul control, lucrurile merg greu. Toate butoanele de care ai nevoie sunt peste mână, inclusiv switch-ul dintre stance-uri în care te poţi încurca foarte uşor. Pe vremuri, click-ul le rezolva pe toate, dar acum trebuie să foloseşti tasta E pentru fiecare lucru în parte cu care vrei să interacţionezi.

Pe consolă, lucrurile merg mult mai natural, ceea ce nu dă bine pentru o serie născută pe PC.
Ce mai adaugă puţin gust aventurii în DS3 este opţiunea de co-op. Îţi aduni prietenii de bere şi mergeţi împreună la vânătoare de monstruleţi. Ar fi putut fi o chestie drăguţă dacă nu ai fi fost împiedicat de cameră de fiecare dată când vrei să faci trei paşi mai încolo după un quest de loot. Dacă eşti invitat la party-ul altcuiva nu poţi veni cu propriul caracter, ci pur şi simplu controlezi unul dintre cele patru care ar fi fost controlate de AI.


Dungeon Siege 3… sau dovada ca exista viata si dupa Diablo 2

Un lucru foarte bun, care a ieşit din optimizarea pentru console, a fost grafica detaliată, cu o paletă de culori destul de largă şi o lumină potrivită pentru fiecare zonă în parte, care parcă abia aşteaptă să fie pusă pe un monitor HD. Atât soundtrack-ul cât şi vocile personajelor s-ar potrivi de minune dacă nu ar fi pângărite de bug-uri de fiecare dată când lupta se încinge sau când încerci să vorbeşti cu un NPC.
Deşi a dat o lecţie de punctualitate bine meritată celor de la Blizzard Entertainment şi, deşi ca joc de sine stătător este un dungeon crawler cât se poate de respectabil, DS3 a lăsat pe dinafară tot ce făcea din predecesorii săi jocuri memorabile. Merită jucat, însă numai din nostalgie pentru vremurile bune. Este genul de joc care te distrează pe parcursul celor 20 de ore ale sale, însă de care uiţi în momentul în care l-ai dezinstalat.

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *