Teen Press 
foto: Roxana Leocovici – fotoreporter
Toată lumea urăşte ziua de luni. Dragostea durează trei ani. E greu la mate-info. Marţi sunt trei ceasuri rele. Joi se dă la… ştiţi voi. Cred că toţi am auzit expresiile astea de zeci de ori, iar pe lângă ele, multe altele. Chiar dacă ne place sau nu, clişeele fac parte din viaţa tuturor.
Ce sunt, de fapt, clişeele? Internetul spune că sunt „lucruri ce s-au repetat de atâtea ori încât au devenit previzibile“ şi că sunt, în principiu, plictisitoare, deranjante şi aşa mai departe.
Și totuşi, sunt clişeele aşa de rele?
Admit că, atunci când dimineaţa reţelele de socializare sunt pline de statusuri de tipul „iar e luni“, nu mă pot gândi decât la faptul că nu mai am nevoie de calendar, iar de expresiile „echipa X şi-a dorit victoria mai mult“ sau „şoferul nu a adaptat viteza la condiţiile de drum“ pe care le auzim la fiecare buletin de ştiri, sunt sigură că ne-am săturat cu toţii. Chiar şi aşa, unele clişee pot fi bune. Ne pot face fericiţi şi ne pot aduce zâmbetul pe buze, mai ales atunci când nu realizăm.
Să luam, de pildă, o petrecere-surpriză pe care o aştepţi de mult timp de la prietenii tăi, dorinţă pe care ţi-ai exprimat-o în mai multe rânduri; întâmplarea va fi „clişeică“, dar strică oare acest mic detaliu farmecul momentului. Superstiţiile sunt şi ele, la rândul lor, clişee.
Clişeele încearcă întotdeauna să ruineze viitorul, dar oare chiar îl ruinează? Sau sunt doar un indiciu pentru cei foarte curioşi? Cred că tuturor ne place când terminăm un roman de dragoste, iar finalul este cel pe care îl aşteptam. Sau când persoana iubită ne aşteaptă cu un trandafir roşu în faţa blocului.
Şi pentru că tot vin sărbătorile, cui nu îi plac filmele de Crăciun? Cui nu îi place să se uite în dimineaţa de 25 decembrie la mereu difuzatul „Home Alone“? Sau la maratonul cu „Tom şi Jerry“ de pe 1 ianuarie? Nu putem spune oare că până şi împodobirea bradului e un clişeu (deşi Fuego nu ne-ar prea susţine)? Sau spartul ouălelor de Paşte? Eu cred că da, dar chiar şi aşa tuturor ne plac aceste mici ritualuri care ne fac viaţa mai plăcută. Consider că ele le adaugă un strop de magie momentelor speciale din viaţa noastră şi că, fără ele, am fi doar… mai trişti.
Clişeele sunt peste tot în jurul nostrum şi nu trebuie arătate cu degetul, chiar dacă trăim într-o eră a hipsterilor care cred că să fii normal este egal cu a fi banal.
Până la urmă, ele întocmesc ideea de normal, stau la baza tradiţiei şi a obiceiurilor. Iar dacă ştim cum să privim viaţa, ele ne pot face doar bine. Ne aduc siguranţă, satisfacţie şi, uneori,– din câte ştiu eu – aceste sentimente sunt cruciale pentru reţeta unei vieţi ROZ.
