After.Life

de Florentina Ţărînă – redactor

Regia: Agnieszka Wojtowicz-Vosloo
Cu: Liam Neeson, Christina Ricci, Justin Long
SUA, 2009

După un accident mortal de maşină, Anna Taylor se trezeşte privindu-l pe directorul de la pompe funebre, Eliot Deacon, care o anunţă că a murit şi că din acest motiv se află acolo. Filmul se bazează pe alternarea dintre real şi ireal, dintre adevăr şi imaginaţie. Acesta excelează prin crearea misterului din jurul morţii Annei. Întreaga poveste oscilează între două mari întrebări: Este Anna cu adevărat moartă? Sau Eliot Deacon este un nebun criminal care se consideră Dumnezeu şi se joacă cu vieţile oamenilor?

În unele secvenţe ale filmului vom avea senzaţia că Anna nu este moartă, ea fiind în stare de orice ar face şi un om în viaţă, însă în anumite secvenţe putem observa degradarea ei din cauza lipsei de sânge şi de viaţă. Astfel, întreg filmul este un joc cu mintea spectatorului, el neînţelegând care parte este realitate şi care parte fantastic.

De ce merită văzut? Pentru că este un fel de carusel de evenimente. Te ţine cu sufletul la gură în anumite momente doar prin ambiguizarea faptelor şi pentru că se creează în acelaşi timp şi o perspectivă a omului de după moarte. Un alt element care aduce un plus filmului este finalul. Nu este un sfârşit fericit, ba chiar te bagă şi mai mult în ceaţă, deoarece creează un continuum care pare a nu avea sfârşit. Iar enigma filmului este lăsată în aer, neelucidând nimic, ba chiar lasă senzaţia că poate fi ceva general valabil; sau că Eliot Deacon va continua să-şi ucidă clienţii „nu prea morţi“, prin aceleaşi metode, fiind nestingherit de nimeni şi de nimic.

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.