În cadrul târgulului Final Frontier, aflat la a doua ediţie şi ţinut la Muzeul Ţăranului Român, pe 26 martie a fost adusă la lumină prima antologie steampunk realizată de 10 mari autori români de literatură SF. Această carte cu acelaşi nume după subgenul literar în care a fost scrisă, a fost prezentată după o scurtă introducere în acest curent.
Lansarea a început cu câteva proiecte care urmăresc editarea mai multor cărţi SF de tipul steampunk în România, prezentate de directorul editurii Millenium Books, Horia Nicola Ursu, cel care semnează şi prefaţa antologiei, precum şi o parte dintre autori: Oliviu Crâznic, Ştefana Czeller, Michael Hăulică, Florin Pîtea şi Marian Truţă. Steampunk, a explicat acesta, este un termen care numeşte un subgen al literaturii fantastice, lansat în America, în 1979. Perioada anilor ’80-’90 aduce şi un alt subgen, cyberpunk-ul (dacă ne gândim la seria Star Wars).
La noi din păcate aceste două subgenuri au fost mai mult aduse de afară, bestseller-uri traduse au ajuns pe rafturile noastre, deşi am avut câţiva îndrăzneţi şi pe aici. Primul roman steampunk românesc a apărut în anii ’20, sub titlul de „Ber Căciulă“.
În ceea ce priveşte steampunk-ul, acesta, spre deosebire de cel de-al doilea subgen literar, nu se axează pe energia cibernetică, ci pe forţa aburilor. Acesta se încadrează în perioada victoriană engleză, perioada revoluţiei industriale totodată şi a invenţiilor. „Steam“ înseamnă abur, de aici avem şi motorul cu aburi prezent în romanele scrise de Jules Vernes sau H.G. Welles.
Jules Vernes creează o lume imaginară într-o realitate istorică. „Punk“ nu este altceva decât conflictul dintre tehnologiile avansate şi epoca în care nu îşi au încă locul, pentru că sunt încă la un nivel elementar. Putem spune că Jules Vernes a reuşit cu siguranţă să înlăture imposibilul în romanele sale, speculând şi privind în viitor. Îl putem numi unul din părinţii steampunk-ului, fără ca el să fi ştiut vreodată.
Pe fondul revoluţiei industriale din Anglia, Franţa, cu precădere vorbim de Europa Occidentală, maşinile cu aburi au devenit simboluri în aceste romane fantezie. Din păcate la noi nu a existat o astfel de revoluţie industrială, aşa că scriitorii antologiei au avut de învăţat de la scriitorii englezi şi nu numai. După câteva romane de import citite, dorinţa acestora a fost să lanseze şi aici acest gen.
Dacă Al. Ioan Cuza nu a apucat „maşinăriile“ cu aburi, în această antologie este posibil. Personaje din trecutul nostru istoric au fost „accesorizate“ cu „tehnologiile de abur“. A fost o adevărată provocare, au declarat scriitorii, chiar şi după ani de experienţă în materie de ficţiune, totuşi asta nu-i opreşte să continue viitorul steampunk-ului românesc.
Domnişoară Laura, ai zbârcit-o rău. Ca să nu lungesc comentariul, caută blogul moshulsf.wordpress.com
Corect este „liceenii pe care publicația îi reprezintă”. Cât despre atitudinea „neconstructivă și nesimțită” pe care aș avea-o, deși am „în spate o adevărată experiență și cunoaștere cultural-artistică”, ar trebui să vă hotărâți: am sau n-am dreptate?
Știți ce e mai trist? Că n-ați învățat nimic din toată treaba asta. Dar, la urma urmei, e vorba de viața voastră. Țineți-o tot așa, OTV-ul și tabloidele abia așteaptă „oameni” ca voi. Salutare”
Dragă Redacţie Centrală “Teen Press” , ar fi bine ca măcar atunci când vă exprimaţi dezacordul în privinţa modului în care vi s-a atras atenţia asupra unor greşeli, să nu comiteţi altele.
Vouă asta vi se pare corect:
“a ofensat cu bună ştiinţă autorul, publicaţia “Teen Press” şi liceenii ce publicaţia îi reprezintă”
Decideţi-vă dacă a ofensat liceenii pe care publicatia ii reprezintă, ori i-a ofensat pe aceia care reprezintă publicatia, nu de alta dar eu nu-mi dau seama cine a mai fost ofensat in afara de publicatie şi de autor.
Incă ceva: dacă tot reprezentaţi o publicaţie importantă ( e vorba de educarea, informarea şi chiar formarea unei generaţii de care va depinde societatea românească de mâine), atunci comportaţi-vă ca niste profesionişti în devenire şi evitaţi să scrieţi despre lucruri pe care nu le cunoaşteţi şi despre care nu sunteţi dispuşi să vă documentaţi. Altfel riscaţi să faceţi mai mult rău decât bine pentru că ajutaţi liceenii să-şi formeze o părere greşită despre subiectul dezbătut.
Iniţiativa voastră este lăudabilă, dar numai bunele intenţii nu sunt suficiente. Voi vreţi sa trageţi afară din groapa inculturii nişte tineri, pentru asta BRAVO! Cu articolele voastre le întindeţi o frânghie pe care să se caţere către suprafaţă, dar dacă articolele voastre conţin erori , dezinformări şi interpretări greşite, atunci în loc de frânghie le-aţi întins un cablu aflat sub tensiune. Vor rămâne pe fundul gropii dar vor mai fi şi scurt-circuitaţi.
Fiţi mai responsabili şi dacă aveţi nevoie vreodată de informaţii exacte despre vreun subiect din domeniul literaturii, apelaţi cu încredere la domnul Ghidoveanu, la cei care ţin BookBlog (organizatorii evenimentului) sau chiar la Societatea Româna de Science-Fiction şi Fantasy (SRSFF). Cu siguranţă oricare dintre cei enumeraţi vă va sta la dispoziţie.
La o adică puteţi să-mi scrieţi şi mie. (acum aveţi adresa)
Ulala! (episodul 2). Energia cibernetica?! 😀
hey by the way tipul ala v-a zis-o grav, ati facut-o lata rau cu jules verne si cuza ambele niste tampenii fara egal – cuza a prins motoare cu aburi bine mersi dar jules verne nu a scris despre asa ceva.; Cyberpunk = blade runner sau poate prea putin cunoscuta carte “do androids dream of electric sheep”; Sfat de la un tip bine intentionat : cand mai vai vreti sa scrieti despre ceva despre care e clar ca habar nu aveti 1. informati-va SAU 2. lasati-o balta.
am pus comentariul asta si pe site-ul moshului, il pun si aici, precizand inca o data ca o greseala nu trebuie sa distruga o cariera, mai ales cand intentiile au fost bune:
este exact lucrul de care ma temeam si de care vorbeam mai sus – laura, nu este cazul sa te retragi, pur si simplu data viitoare trebuie sa te documentezi mai bine. toti gresim, important e sa invatam din asta. in plus, comunitatea sf e f dura – am luat si eu niste suturi la viata mea:), pentru ca aici oamenii sunt destul de putini si de perfectionisti, astfel incat nu prea au rabdare cu erorile, mai ales cand e vorba de munca lor.
nu consider ca retragerea ta ar putea ajuta adolescentii in general sau sf-ul in special, dimpotriva – ceea ce ai incercat sa faci e f bine, felul cum ai facut-o lasa de dorit dar se poate repara.
in plus, si feri are dreptate, presa este si ea f dura in general, daca vrei sa ai un viitor aici trebuie sa te astepti ca cea mai mica greseala sa fie sanctionata, de aceea trebuie sa verifici si sa reverifici orice informatie de nu stiu cate ori. si cand se dovedeste ca totusi ai gresit, e f ok sa repari cu scuze si cu corectarea articolului, si gata.
pana acum probabil ai scris doar pt liceu, acum insa articolul a intrat in vizorul unui alt nivel, de aceea trebuie o atentie sporita.
in ceea ce ma priveste, desi am inteles indignarea moshului ca venind de la un expert si un pasionat hotarat sa faca totul ca la carte (si asa le si face, dupa cum bine stim), apreciez demersul tau pentru intentie si cred ca si pentru rezultate, cum ziceam cred ca ai semnalat colegilor tai cate ceva despre sf, chiar daca nu ce ai intentionat. si aspoiu zicea ca probabil efectul comercial va fi pozitiv.
sper din tot sufletul sa poti sa treci peste ce s-a intamplat azi, deoarece asa ceva, oricat de neplacut, face parte din viata de presa, sa tragi invataminte din observatiile facute si iti doresc sa devii un reporter foarte bun.
sper sa te razgandesti, sa te perfectionezi si sa dovedesti in viitorul apropiat ca a fost vorba doar de un incident izolat.
bafta!
Iti multumesc Laura pentru portia de ris zdravan la citirea articolului tau.Esti incredibila! 😀
Mare tragedie, mai greseste omu. Data viitoare va iesi mai bine. Prea multe atacuri ptr un articol de liceu.
Interesant steampunku, chiar daca nu e cum ziceai tu:)
Din cate stiu eu, este normal ca intr-o publicatie autorul sa isi asume intreaga responsabilitate asupra materialelor sale, iar nu redactia. Asa ca, da, Laura Zadunaischi a facut-o de oaie, aratand neprofesionalism prin faptul ca nu s-a documentat destul. Insa initiativa Laurei este totusi laudabila, prin faptul ca s-a “aventurat” in aceste taramuri ale sf-ului, ceea ce nu multi tineri fac in ziua de azi – din pacate. Faptul ca s-a atacat direct redactia arata o lipsa de respect pentru ceea ce face o intreaga echipa. Nu cred ca e vina celor de la TeenPress, ci mai degraba a autorului care, asa cum am mai spsu, trebuie sa isi asume toate materialele pe care le semneaza. ATacurile astea nu ajuta la nimic, iar modul in care toata povestea asta a evoluat mi se pare tipic romanesc. Se putea scrie un e-mail catre adresa redactiei lor si cred ca problema s-ar fi rezolvat altfel. Oricum, felicitari totusi pentru incercarea Laurei Zadunaischi – cu o completare: ai grija pe viitor sa verifici bine orice informatie, caci uite la ce se poate ajunge…
Laura, verifica siteul moshului sf- situatia s-a schimbat radical.
Bafta.
Am observat, urmaresc toate comentariile, vin cu intarziere si spun doar atat: in nici un caz nu ma bucur ca am starnit rasete sau nervi…
https://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/intre-prostie-si-impostura-in
Multumesc!