Steampunk: a doua revolutie in literatura romaneasca SF

de Zadunaischi Laura – redactor
foto: Roxana Leocovici – fotoreporter

În cadrul târgulului Final Frontier, aflat la a doua ediţie şi ţinut la Muzeul Ţăranului Român, pe 26 martie a fost adusă la lumină prima antologie steampunk realizată de 10 mari autori români de literatură SF. Această carte cu acelaşi nume după subgenul literar în care a fost scrisă, a fost prezentată după o scurtă introducere în acest curent.

Lansarea a început cu câteva proiecte care urmăresc editarea mai multor cărţi SF de tipul steampunk în România, prezentate de directorul editurii Millenium Books, Horia Nicola Ursu, cel care semnează şi prefaţa antologiei, precum şi o parte dintre autori: Oliviu Crâznic, Ştefana Czeller, Michael Hăulică, Florin Pîtea şi Marian Truţă. Steampunk, a explicat acesta, este un termen care numeşte un subgen al literaturii fantastice, lansat în America, în 1979. Perioada anilor ’80-’90 aduce şi un alt subgen, cyberpunk-ul (dacă ne gândim la seria Star Wars).

La noi din păcate aceste două subgenuri au fost mai mult aduse de afară, bestseller-uri traduse au ajuns pe rafturile noastre, deşi am avut câţiva îndrăzneţi şi pe aici. Primul roman steampunk românesc a apărut în anii ’20, sub titlul de „Ber Căciulă“.

În ceea ce priveşte steampunk-ul, acesta, spre deosebire de cel de-al doilea subgen literar, nu se axează pe energia cibernetică, ci pe forţa aburilor. Acesta se încadrează în perioada victoriană engleză, perioada revoluţiei industriale totodată şi a invenţiilor. „Steam“ înseamnă abur, de aici avem şi motorul cu aburi prezent în romanele scrise de Jules Vernes sau H.G. Welles.

Jules Vernes creează o lume imaginară într-o realitate istorică. „Punk“ nu este altceva decât conflictul dintre tehnologiile avansate şi epoca în care nu îşi au încă locul, pentru că sunt încă la un nivel elementar. Putem spune că Jules Vernes a reuşit cu siguranţă să înlăture imposibilul în romanele sale, speculând şi privind în viitor. Îl putem numi unul din părinţii steampunk-ului, fără ca el să fi ştiut vreodată.

Pe fondul revoluţiei industriale din Anglia, Franţa, cu precădere vorbim de Europa Occidentală, maşinile cu aburi au devenit simboluri în aceste romane fantezie. Din păcate la noi nu a existat o astfel de revoluţie industrială, aşa că scriitorii antologiei au avut de învăţat de la scriitorii englezi şi nu numai. După câteva romane de import citite, dorinţa acestora a fost să lanseze şi aici acest gen.

Dacă Al. Ioan Cuza nu a apucat „maşinăriile“ cu aburi, în această antologie este posibil. Personaje din trecutul nostru istoric au fost „accesorizate“ cu „tehnologiile de abur“. A fost o adevărată provocare, au declarat scriitorii, chiar şi după ani de experienţă în materie de ficţiune, totuşi asta nu-i opreşte să continue viitorul steampunk-ului românesc.

Redacţia Centrală “Teen Press” semnalează existenţa unei păreri avizate a domnului Ştefan Ghidoveanu despre evenimentul în cauză(vezi link) şi speră ca redactorul Laura Zadunaischi să poată învăţa din această critică.
Cu toate acestea ne exprimăm cu tărie dispreţul faţă de atitudinea neconstructivă şi nesimţită a domnului Ştefan Ghidoveanu ce a ofensat cu buna ştiinţă autorul, publicaţia “Teen Press” şi liceenii ce publicaţia îi reprezintă. O considerăm o atitudine nepotrivită pentru un domn om ca dânsul, ce are în spate o adevărată experienţă şi cunoaştere cultural-artistică.