
foto: en.wikipedia.org
„The Pianist“ („Pianistul“) este un film regizat de Roman Polanski în anul 2002, bazat pe o carte scrisă de Wladyslaw Szpilman. Adrien Brody, Emilia Fox şi Frank Finlay sunt doar câteva nume ale actorilor talentaţi care au contribuit la obţinerea a trei Oscaruri de către această minunată combinaţie de istorie şi dramă. Soundtrack-ul reprezintă o alternare între legătura sa cu timpul acţiunii (vremurile ȋngrozitoare ale Celui De-Al Doilea Război Mondial, cu precădere ȋn Polonia) şi cum este descrisă atât ocupaţia, cât şi personalitatea personajului principal (un pianist sensibil, pasionat de muzica clasică).
Ordinea evenimentelor are o importanţă deosebită, întrucât ne prezintă momentele agitate ale Celui De-Al Doilea Rãzboi Mondial. Personajul principal, Wladyslaw Szpilman și familia sa, sunt supuşi unei violenţe de necrezut, fiind ţinuţi în captivitate de către nazişti. În cele din urmă, reuşeşte să scape, în timp ce familia lui nu este atât de norocoasă şi suferă cu adevărat de pe urma ghinionului de a trăi într-o perioadă atât de dură. Ȋn timp ce alţi evrei sunt torturaţi şi condamnaţi la moarte, nu numai cã supravieţuieşte, dar are şi oportunitatea de a impresiona un soldat nazist printr-o interpretare care ȋţi taie răsuflarea. Cãpitanul Wilm Hosenfeld, cum se numea soldatul, nu îl omoară, ba mai mult, chiar îl ajută pe Wladyslaw să supravieţuiască.
Cu privire la personajul principal, acesta joacă un rol fundamental atât în dezvoltarea filmului, cât şi în înţelegerea noastră asupra acţiunii. Wladyslaw Szpilman este un pianist talentat care cântă la un radio polonez, susţinând recitaluri remarcabile de Chopin. Stilul de a prezenta continua luptă pentru supravieţuire a acestui artist fugar ne face să reflectăm mai mult asupra modului ȋn care o fiinţă umană face faţă izolării, umilinţei şi terorii la cel mai înalt nivel.
Poate că datorită pasiunii mele pentru a cânta la pian sau pentru că sunt îndrăgostită nebuneşte de Chopin (şi automat iubesc muzica clasică) acest film a reușit să îmi capteze atenţia, dar există cu siguranță alte aspecte care mă fac să îl recomand din toată inima. Dacă îţi plac filmele bazate pe teme istorice şi soundtrack-uri de înaltă calitate, atunci ai face bine să pregăteşti nişte popcorn, un pachet de şerveţele – just in case – şi să începi să te uiţi la „The Pianist“.