Film – Filantropica

filantropica

filantropica

de Carina Diaconu – colaborator
foto: www.blog.provideo.ro

Film de comedie românesc din 2002, semnat Nae Caranfil, Filantropica înfățișează dilema societății în care diferențele nivelului de trai sunt împărțite în două mari categorii.

„A fost odată un oraș în care locuitorii se împărțeau în prinți și cerșetori. Între aceste două lumi nu existau decât câini vagabonzi. Ei formau clasa de mijloc.“

Nae Caranfil ne introduce în lumea cerșetorilor prin intermediul profesorului Ovidiu Gorea, interpretat de Mircea Diaconu, care predă la un liceu limba și literatura română. Om nefericit, care urăște ceea ce face și nu își agreează elevii afirmă „viața mea e de… cacao“. Inadaptat social, putem spune, căci trăiește de azi pe mâine, se refugiază în literatură și publică din banii proprii volumul de proză „Nimeni nu moare pe gratis“, care nu are succes. Se izbește continuu de un zid care parcă i-a fost predestinat să îi limiteze visele și pe el, ca persoană. Lucrurile capătă o semnificație iluzorie în momentul în care se îndrăgostește de un manechin (Viorica Vodă), sora unui elev care este pe cale de a fi exmatriculat.

Viața lui se zbate în mediocritate chinuitoare până într-o zi când îi este recomandat Pepe, „un mare artist, textier“. Ca în cazul celor ce se perindă zilnic pe stradă, în fața geamului unei camere de la subsol, Pepe îi oferă lui Ovidiu o identitate de cerșetor creditabil. În mod ironic, începe să joace rolul profesorului cu leafă mică, care aniversează zece ani de căsnicie alături de așa zisa sa soție (Mara Nicolescu). Ineditul constă în jocul de scenă premeditat, căci nu își permit să plătească ce au consumat la restaurant și fiecare seară de „aniversare“ se transformă într-o dramă demnă de a sensibiliza mesenii. Astfel, i se deschide bietului profesor o nouă perspectivă și i se dă o lecție veritabilă despre supraviețuire, în societatea bucureșteană a secolului 21, unde „Mâna întinsă care nu are o poveste, nu primește pomană“.

Rețeaua organizată de cerșetori te determină să meditezi serios asupra faptelor de filantropie, ocazii de care te lovești la fiecare colț de stradă. Tonul ironic își lasă amprenta pe tot parcursul filmului, fiind menținut până la final: „Vă e milă? V-am luat banii!“

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.