Editorial 
foto: Raluca Chiș
Pe 12 noiembrie, Librăria Bizantină a debutat cu proiectul „Librar pentru o zi“, inițiativă care are drept scop promovarea cărţilor în formatul clasic în detrimentul audio book-urilor. Această activitate îndeamnă cititorii să redescoperere bucuria răsfoirii unei cărţi, senzaţie care nu poate fi egalata de cititul în varianta electronică.
În fiecare miercuri ce urmează, va veni câte un invitat (o persoana publică). Prima ediţie l-a avut ca invitat pe Andi Moisescu. Nu ştiu alţii cum sunt, vorba lui Creangă, dar eu, de obicei, îi percep pe oamenii de televiziune ca fiind persoane superficiale şi, recunosc, nu le prea creditez. Poate şi din cauza lumii în care trăim, în care valorile promovate la televizor nu sunt cele care ar trebui să ne definească societatea. Sau poate judec eu prea aspru. În orice caz, am fost plăcut surprinsă de Andi. În afara faptului că este carismatic, lucru pe care îl ştiam de la televizor, mi-a demonstrat în câteva cuvinte că este foarte citit. Pun accent pe superlativ.
Un prim argument pe care îl aduc în favoarea enunţului meu este faptul că îl citeşte pe Lucian Boia, acel autor năucitor (pe care unii îl acuză de lipsă de patriotism). Am schimbat două vorbe cu el despre „De ce este România altfel?“ a lui Boia, în timp ce îmi semna „Primul război mondial“ al aceiulaşi autor. O citise şi pe aceasta. În plus, este familiarizat şi cu scrierile lui Andrei Pleşu, pe care îl apreciază. Aşadar, Andi a făcut o impresie bună.
Revenind la eveniment în sine, a fost o poezie. Atmosfera a fost asemăntăroare cu cea a cercului literar de la Cărtureşti, însă mai puţin formală, poate pentru simplul fapt că invitatul a stat în mijlocul librăriei, în picioare, înconjurat de oamenii care au venit să îl asculte. În centru, se afla o masă cu cărţi pe care le-a recomandat, drept urmare cei mai mulţi au plecat acasa cu una dintre acele cărţi şi cu zâmbetul pe buze că le-a fost semnată de el.
Ar mai fi de menționat aspectul estetic al librăriei. Este micuţă, compactă, cu rafturi pline, aranjate perfect, astfel încât te simţeai puţin copleşit de abundenţa „frumosului deştept“, cum prefer eu să le numesc.
Dacă tot am spus de evenimentul de la Cărtureşti, ar fi ceva de povestit. Săptămâna trecută, a fost invitat Mircea Cărtărescu la un dialog cu publicul. Scriitorul s-a descurcat remarcabil, punctând anumite aspecte care îi interesau pe toţi cei prezenţi. Discuţia a fost foarte interesantă şi le-a dat elan curioşilor să pună întrebările care îi măcinau. Cel mai vândut autor român a răspuns la toate provocările cu o atitudine prietenească, iar răspunsurile au fost incitante.
„Librar pentru o zi“ deschide drumul către o lume preocupată de cărţi, prin urmare, o lume bună. Lasă loc întrebărilor puse de publicul curios unui om care i-a câştigat respectul de-a lungul timpului, dar şi glumelor isteţe pe care, în alte contexte, nu îţi permiţi să le faci. Cred că este o iniţiativă îndrăzneaţă, cu potenţial şi recomand cu căldură participarea.
