Zone Arena este cea mai nouă locaţie de evenimente în aer liber din Bucureşti, în Zona Floreasca, la Barbu Văcărescu nr. 164. Cu o capacitate de 5.000 de locuri numai pe scaun, odată cu inaugurarea spaţiului, concerte ca Bob Dylan, Massive Attack şi Ozzy Osbourne au fost programate să aibă loc acolo. Printre primele evenimente de acest gen la Zone Arena anul ăsta se numără concertul Goran Bregović şi Wedding and Funeral Orchestra, pe 20 mai.
Taraful din Clejani a deschis spectacolul cu o oră de muzică lăutărească – în care au cântat două piese împreună cu fiica celor doi soţi, Viorica şi Ioniţă, Marguerita – pentru ca, o jumătate de oră mai târziu, în stânga scenei să apară o trupă de instrumentişti ambulanţi, care s-a transformat într-o orchestră, două vocaliste de origine bulgară, un cor format din şase bărbaţi şi solistul vocal, Alen Ademović, chiar în dreapta lui Goran Bregović . S-a început concertul cu piesa „Gas, gas“.
Este de remarcat faptul că, la un moment dat, Goran a oprit întreaga trupă pentru a atrage atenţia: „Ştiţi, e greu să cânţi când vorbiţi mereu…“; cât timp publicul se îndrepta din ce în ce mai mult spre gardul din faţa scenei, agenţii de pază zbierau sau explicau politicos, după caz, că există plângeri din partea altor spectatori. Cu toate astea, până la jumătatea concertului, partea din stânga scenei şi apoi tot perimetrul s-au umplut de oameni care dansau – mai bine, mai prost, dar cu o energie teribilă. La bis, Goran s-a mulţumit să se aşeze pe scaunul său, cu un pahar de tărie în mână, şi să ne înveţe un cântec de beţie sârbesc („Bun, acum voi cântaţi şi eu beau!“). Sigur că, după asta, a urmat „Kalashnikov“, care a fost cerută cu bătăi puternice în podea.
Nu e prima oară când el şi orchestra lui (ai cărei membri n-au fost de fiecare dată aceiaşi) concertează în România. De altfel, foarte cald şi prietenos şi cu un grup de intrumentişti fantastic în spate, omul ăsta poate să facă lumea să danseze pe melodii de înmormântare.