Colegiul National „Elena Cuza“

Situat undeva prin Drumul Taberei, Colegiul Naţional „Elena Cuza“ nu-i un liceu pe care să-l poţi trece cu vederea. Cu o puternică nuanţă de corai (adică un fel de portocaliu, ca să-nţeleagă şi băieţii), C.N.E.C. e pata de culoare a străzii Peştera Scărişoara.

Liceul se află pe această stradă din 1971; doar că pe atunci se chema „Liceul Pedagogic Bucureşti“ şi învăţa pe tinerele june arta predatului. După 1989, acesta devine Şcoala Normală „Elena Cuza“, în memoria fondatoarei azilului de orfani „Elena Doamna“. Iar din 1 septembrie 1999, liceul devine Colegiul Naţional „Elena Cuza“ de astăzi.

Trebuie să ştiţi că în C.N.E.C. elevii au la dispoziţie atât două clase de uman şi două de real, cât şi o clasă cu profil pedagogic! Şi având în vedere statutul de Şcoală Europeană pe care C.N.E.C. l-a dobândit de curând, fiţi siguri că aici există o paletă largă de activităţi extraşcolare şi proiecte. Elevii se pot implica în сompetiţii ecologice precum „Patrula Eco“, sau pot voluntaria la Şcoala Speciala Nr. 11. Alte proiecte derulate în liceu ar mai fi „Mesajul meu antiviolenţă“, „Unde-i lege, nu-i tocmeală“ şi proiectul „PC limbaj intercultural“ în parteneriat cu un colegiu din Craiova.

Elevii mai sportivi din fire au un prilej de bucurie: o sală de sport mare în care se joacă de la baschet, la volei şi tenis de masă. Iar dacă preferă sportul minţii, atunci le va fi pusă la dispoziţie chiar şi o tablă de şah!

În rest, coridoarele sunt lungi şi luminoase. Ferestrele au perdeluţe cu ursuleţi (probabil datorită claselor mici) şi atmosfera e în general relaxată. Dar pe mine cel mai tare m-au binedispus băile, că aveau faianţă cu buline – băi albastre pentru băieţi şi roz pentru fete – sincer, rareori vezi în licee băi aşa simpatice şi îngrijite!

Ce zic elevii despre liceul în care învaţă? Păi, le place, unii sunt aici încă din clasa I. De la ei am aflat că „profu’ de info e tare“ şi că matematica e grea. Şi ştiţi ceva? Pe profu’ de info l-am văzut şi chiar părea tare! Dar din păcate se grăbea spre clasă, aşa că nu am avut timp să discutăm şi cu dumnealui.

Tocmai se sunase – liceenii intrau şi ei în clase, iar noi am fost nevoite să ne retragem din liceu. Până la urmă, am petrecut o zi plăcută în Colegiul Naţional „Elena Cuza“.