Interviu cu Andreea Coscai – tanara autoare a cartii „In Liceu“

de Ana Maria Pop – redactor
foto: Andrei Vlad – colaborator foto

Deși era o adolescentă timidă, Andreea Coscai se poate numi acum blogger și autor al unei cărți dedicate liceenilor. Ea ne vorbește despre primul său articol, despre piedicile pe care le-a întâlnit pe parcurs, dar și despre lansarea propriei cărți. Am cunoscut o persoană de la care poți avea ceva de învățat și care ar trebui să reprezinte o sursă de motivație pentru cei aflați la început de drum. Iată ce am aflat:

Reporter: Cum ai început să scrii această carte și care a fost sursa ta de inspirație?

Andreea Coscai: Am început mai întâi cu blog-ul care poartă același nume și pe care scriu de peste un an, deoarece am considerat că este necesar un loc în care fiecare își poate exprima propriile idei sau păreri, fără a fi constrânși de profesori sau de alte persoane. Pe scurt, să își facă vocea auzită. De aici a pornit și ideea cărții, la care nu am contribuit doar eu, ci și alți prieteni.

R: În mare parte, ce putem găsi? Sfaturi sau povestiri?

A.C: Se găsesc de toate – de la povestiri amuzante, sfaturi, întâmplări personale, lecții de viață și experiențe care i-au dezvoltat pe cei de la care am primit răspunsurile. Fiecare are propria poveste de la care noi, ceilalți, avem multe de învățat. Am dat posibilitatea de a rămâne sub anonimat, pentru că avem de-a face și cu lucruri personale. Deci, cartea „noastră“, pentru că nu aș fi reușit fără ceilalți care au contribuit, conține tot ce este legat de viața de liceu și de cea de adolescent.

R: Ce este original la ea?

A.C: Este cartea făcută de noi, pentru noi. Este unic faptul că redă întocmai realitatea, nu e nimic fals, nimic forțat sau extravagant. Sunt prezentate gândurile noastre care sper că nu vor fi luate în considerare doar de cei de vârsta noastră, ci și de părinți, care câteodată, trebuie să recunoaștem că nu ne înțeleg.

R: Profesorii cum au reacționat?

A.C: Au fost chiar încântați și deschiși spre această idee! M-au susținut, m-au încurajat, iar doi dintre ei au acceptat să le iau un interviu care sper să fie de folos pentru a putea să îi înțelegem mai ușor, dar și ei să ne înțeleagă pe noi.

R: Tu cum vezi viața de liceu?

A.C: Cred că este o etapă decisivă din viața oricărei persoane, care depinde enorm de grupul de prieteni pe care îl ai și de cât de mult te lași influențat. Cu bune și cu rele, ai parte de prime experiențe și de multe lecții care au un rol important în dezvoltarea ta. Este perioada în care înveți cel mai mult din greșeli.

R: Crezi că va avea succes?

A.C: Mi-aș dori să aibă succes! Nu pentru a deveni populară, ci pentru a ajuta cât mai multă lume, pentru a-și deschide mintea și pentru a lua în considerare toate oportunitățile. În plus, există ocazia de a afla despre realizările celorlalți și de faptul că te poți afirma în orice domeniu, important este să înveți cum. Îmi doresc ca prin intermediul cărții, adolescenții să se facă auziți și remarcați, pentru că au cu ce, de aceea aș vrea să ajungă să fie citită de cât mai multă lume.

R: Rezultatul final a fost pe măsura așteptărilor?

A.C: Nu am avut mari așteptări de la bun început, chiar am vrut să renunț la un moment dat. Am mers prin liceu, în anumite clase și am încercat să le vorbesc celorlalți despre viitoarea carte, însă nu a mers bine deloc. Atunci am zis „Gata!“. Cu toate acestea, prietenii m-au încurajat și am continuat cu ajutorul lor, am mai mers încă o dată prin clase, iar de această dată totul a decurs foarte bine și mult mai natural, nu mai eram la fel de încordată. Așa că, mi-am dat seama cât de importantă este această ocazie pentru mine, că pot scrie o carte, chiar a fost ceva deosebit. Și eu, dar și prietenii mei care au contribuit am muncit mult pentru acest rezultat, de care pot să spun acum că sunt mândră.

R: Cum ai reușit să o publici?

A.C: Am reușit cu ajutorul editurii Integral, unde am cunoscut un om foarte de treabă, cu experiență, deschis, care m-a ajutat cu anumite modificări, mi-a dat idei noi și chiar mi-a făcut plăcere să lucrez cu el, pentru că am avut ceva de învățat de acolo.

R: Cum te-ai dezvoltat ca persoană în urma acestei experiențe?

A.C: La final, mi-am dat seama că gândeam diferit față de acum un an, când am început să scriu cartea. Chiar am rămas surprinsă de unele lucruri, parcă nu îmi venea să cred că eu le scrisesem. Am realizat că fiecare dintre noi avem perspective și păreri diferite care ar trebui împărtășite. În plus, am scăpat de teama de a mă exprima și am învățat pe parcurs cum să vorbesc natural în fața celorlalți, fără să mă simt constrânsă.

R: Care este cea mai frumoasă amintire cu care ai rămas?

A.C: Toate întămplările legate de această experiență îmi vor rămâne mereu în suflet, dar pot să spun că o să îmi fie cel mai dor să citesc poveștile pe care le primeam de la ceilalți și de felul în care îi mai băteam la cap pe unii dintre ei să se implice.

R: Cum ai reușit să te împarți între școală, blog și carte?

A.C: Mi-a fost destul de greu, chiar nu aș fi reușit să o termin de una singură. Părinții mei mi-au dat o mână de ajutor cu editatul și astfel am putut să mă descurc și cu temele și să mai scriu și pe blog din când în când. O să îmi lipsească perioada aceasta în care am o mulțime de lucruri de făcut, pentru că nu îmi place rutina.

R: În cât timp ai reușit să termini cartea?

A.C: Ideea mi-a venit vara trecută, dar cred că aș fi putut să o termin mai repede dacă nu apăreau anumite piedici care m-au descurajat pe parcurs și care m-au făcut să mă răzgândesc, apoi să mă reapuc. Am cam tras de timp, ca să zic așa, dar a meritat.

R: De cât timp ai blog-ul și ce îți place să scrii de obcei?

A.C: Am blog-ul de peste un an și țin foarte mult la el, pentru că de mică mi-a plăcut să scriu, iar prin acest intermediu pot să mă exprim, deși la început, am întâlnit aceeași problemă – teama. Consider că blog-ul meu arată ce fel de persoană sunt, îmi place să îi fac pe ceilalți să zâmbească și de aceea folosesc un limbaj colocvial și glumesc des. Nu mă axez pe anumite teme, scriu despre orice, depinde de stare și de ideile care îmi vin pe moment. Cred că blog-ul este cel mai important lucru pe care l-am făcut.

R: Ai vreun blog preferat?

A.C: Urmăresc destule blogg-uri, sunt multe care îmi plac, dar cele mai amuzante mi se par postările de pe BuzzFeed.

R: Când va avea loc lansarea cărții?

A.C: O să urmeze să creez un eveniment pe Facebook, pentru că nu este stabilit încă, dar în principiu va avea loc la Cărturești, în luna aprilie. Va fi ceva inedit, pentru că mi-am dorit să fie ceva reprezentativ pentru carte, așa că îi vom avea ca invitați pe cei de la Frufru, dar și un designer de modă, Gina Cas, căreia i-am luat și interviu.

R: Ce înseamnă să fii autor de carte ca liceean?

A.C: Nu pot să spun că este ceva extraordinar, nu sunt diferită de ceilalți și nici mai populară. Singurul lucru cu adevărat important este faptul că am avut ocazia să cunosc mai multe persoane care au rămas ulterior în viața mea și de la care primesc susținerea, sfaturile și ideile necesare.

R: Ce planuri de viitor ai?

A.C: Încă sunt indecisă, pentru că îmi plac mai multe domenii și chiar mi-aș dori să nu îmi ocup tot timpul cu o singură activitate, fiindcă sigur m-aș plictisi. Mi-ar plăcea să fac cât mai multe lucruri, de la scris, până la televiziune sau public speaking.

R: Ce alte idei de posibile cărți mai ai?

A.C: M-am gândit la o continuare a acestei prime cărți, dar voi vedea pe parcurs pe ce mă voi axa. Depinde foarte mult de ceea ce o să creeze prima carte, dacă va fi pe placul publicului. Sunt foarte curioasă de review-urile care vor apărea.

R: Ce sfat le-ai da celor care ar vrea să înceapă un blog sau chiar să scrie, la rândul lor, o carte?

A.C: Trebuie să lase frica deoparte și să înceapă așa cum cred de cuviință, în aceeași situație am fost și eu, iar dacă vor greși, vor învăța pe parcurs și așa se vor și dezvolta, sau se vor pregăti pentru noi oportunități. Important este că, după ce începi ceva, să nu te lași și să nu faci pauze, trebuie să continui până ajungi la rezultatul mult așteptat.

Grupul carții îi găsiți aici. Cât despre blog, nu mai așteptați și check it out!