Am stat de vorba cu… Andrei Ciobanu

4

de Andrei Stefan – seminarist
foto: Arhiva personala

Săptămâna asta, l-am căutat peste tot pe fenomenul matinal de la Kiss FM și anume, Andrei Ciobanu. El este cunoscut pentru începutul lui de scriitor, fiind autorul poveștii semi-amuzante „Suge-o Ramona“. Am discutat cum și-a petrecut viața și în spatele cărții și cum a ajuns să atingă înălțimi destul de mari. Acestea fiind spuse, vă invit să râdem împreună cu prietenul nostru, Andrei Ciobanu.

Reporter: Din câte am aflat, înainte să apară renumita carte, „Suge-o Ramona“, ai făcut stand-up comedy. Cum ai ajuns să zici „de azi vreau să fiu comediant“?
Andrei Ciobanu:
Am văzut niște filmulețe pe net cu niște comedianți români, care, culmea, astăzi îmi sunt colegi. Și nu știam exact ce e treaba aia, dar îmi plăcea. Și am început să mă interesez, iar în anul I de facultate am început să-mi scriu propriile texte, să văd dacă-mi iese. Și cred că mi-a ieșit ceva. (n.r. – râde)

R.: De ce stand-up si nu om de afaceri sau orice altceva?
A.C.:
Pentru că la stand-up pot să beau la locul de muncă. Glumesc. Nu știu, așa a fost să fie, cred.

R.: Fiecare dintre noi are câte un element care ne inspiră în viață. Care este lucrul care te ajută să îți faci treaba de comediant?
A.C.:
Îmi place să fac oamenii să râdă. Mi se pare minunat să stai în fața unor oameni care să te asculte și să râdă la gândurile sau poveștile tale. Îmi încarcă sufletul de energie.

R.: Descrie-mi-l în câteva cuvinte pe Andrei Ciobanu, înainte să devină celebru.
A.C:
Amuzant, visător și sensibil. Acum sunt doar amuzant.

R.: Ce te-a făcut să începi să îți povestești viața pe o rețea de socializare?
A.C:
Nu știu, nu a fost nimic planificat. Pur și simplu, s-a întâmplat. Au fost niște postări de sine stătătoare și nu a fost vorba niciodată să scriu o poveste. Îmi tot cereau oamenii să le povestesc ce s-a întâmplat mai departe și am tot făcut-o. Și uite așa, s-au făcut 500 de pagini.

R.: Fiind autorul poveștii „Suge-o Ramona “, cum ți se pare evoluția ei – de la niște postări la o carte?
A.C.:
Mi se pare că începe ca o serie de povestioare amuzante și nevinovate și crește progresiv în profunzime pe măsură ce continui să o citești.

R.: Am observat că ai avut o viață palpitantă. Dacă ai mai avut vreun contact cu „Ramona “, cum a reacționat aceasta după lansarea poveștii?
A.C.:
Nu prea a reacționat. A zis că o să mă dea în judecată sau ceva de genul ăsta. Dar, nu prea are cum, fiindcă numele sunt fictive în poveste și e greu să demonstreze că ea e personajul. (n.r. – râde)

R.: De ce ai ales să pui titlul cărții „Suge-o Ramona “?
A.C.:
Majoritatea postărilor se terminau cu acest îndemn și mi s-a părut că acesta este și laitmotivul poveștii.

3

R.: Ce reacție au avut părinții tăi după ce au citit cartea, mai ales că au avut și ei un rol important în poveste?
A.C.:
Nu am avut curaj să întreb încă. (n.r. – râde)

R.: Te-ai gândit vreodată că lectura „semi-amuzantă “ va deveni așa de populară?
A.C.:
Nu. Sincer, nu aș fi crezut niciodată că povestea mea o să devină un fenomen, dar eu cred că lucrurile frumoase se întâmplă atunci când nu le plănuiești.

R.: Cum te-ai simțit atunci când ai avut ocazia să ai lansarea ta de carte?
A.C.:
M-am simțit extraordinar. Am dat o grămadă de autografe pe o grămadă de cărți. Nu cred că am mai scis atât de mult cu pixul de când am dat BAC-ul. (n.r – râde)

R.: Ce feedback ai primit pentru „Suge-o Ramona“?
A.C.:
De toate felurile, dar e foarte important de la cine vine feedback-ul.

R.: Dacă nu ai fi dat lovitura în comedie și cu lansarea poveștii, ce ai fi vrut să faci?
A.C.:
Încerc să evit a mă gândi „ce-ar fi fost dacă“, pentru că niciodată nu va ieși ceva bun. Îmi place ceea ce fac deocamdată și nu mi-ar plăcea să fac altceva în momentul ăsta.

R.: În acest moment, am auzit la radio că faci parte din programul matinal „Sergiu și Andrei“. Cum ați ajuns la un numitor comun când vine vorba de echipă?
A.C.:
Pe scurt, oamenii de la Kiss FM mi-au propus să fac matinalul, eu am acceptat, mi-au spus să aleg pe cineva cu care aș vrea să-l fac, eu l-am ales pe Sergiu și cam asta a fost.

R.: Cum l-ai cunoscut pe colegul tău, Sergiu?
A.C.:
Pe Sergiu l-am cunoscut când m-am mutat la București, la Club 99.

R.: După ceva timp, au apărut parodiile pentru „hit-urile“ României. Ce v-a făcut să creați video-urile?
A.C.:
Păi, am mers într-o seară la el să mâncăm o pizza și am stat la povești. Iar eu i-am spus că știu să cânt și am decis să încercăm să facem niște melodii. Și așa s-a născut „Mica rugăminte“, care a avut mare succes și ne-am decis să mai facem și altele.

R.: Ce spui despre răspunsul artiștilor, legat de melodia „Cine-s Sergiu si Andrei? “
A.C.:
Păi, având în vedere că noi le-am scris versurile, ce aș putea să spun? E foarte mișto. (n.r – râde)

R.: Care este povestea celor doi omuleți amuzanți care au ajuns destul de sus, la un post radio, care este ascultat de milioane de oameni?
A.C.:
Cred că e foarte simplu. Dacă muncești suficient de mult și îți faci treaba cu pasiune și energie, nu ai cum să nu atragi lucruri frumoase către tine.

1

R.: Ce planuri de viitor ai?
A.C.:
Nu prea îmi place să fac planuri pentru că de cele mai mult ori nu se întâmplă așa cum ți-ai dori.

R.: Cum este să te plimbi pe stradă și să fii recunoscut de oameni?
A.C.:
Este un sentiment frumos, ce pot să spun.

R.: Ce părere ai despre autorii români?
A.C.:
Nu prea îmi place să îmi dau cu părerea în ceva ce nu sunt avizat. Adică, ok, ca cititor pot să-ți spun că sunt unii care îmi plac și alții care nu îmi plac. Dar, mai mult de atât, nu. Însă, ce pot să-ți spun este că am început de curând să recitesc anumite opere pe care le citisem când eram mai tânăr și e cu totul altă experiență. Înțelegi altfel. De exemplu, „Aminitiri din copilărie“ sau poeziile lui Eminescu… extraordinare!

R.: Dar, despre comedianții români?
A.C.:
De unii îmi place, alții nu sunt chiar pe stilul meu, cum e normal.

R.: Unde îl găsim pe Andrei Ciobanu ca să ne luăm prietenii și să vedem un show de comedie?
A.C:
Mă găsiți la Club 99 în București și cam peste tot prin țară.

Lasă un comentariu