Hai să ne imaginăm o situaţie complet ipotetică: ai auzit de un concert al unei trupe care îţi place. În mod special o ocazie pe care o aştepţi de o bună bucată de vreme. Biletele sunt ieftine şi, colac peste pupăză, îţi mai oferă şi un album al formaţiei, inclus în preţ. Too good to be true, right? O singură problemă; concertul se ţine într-un club destul de renumit. „So what?“, ar spune unii. Păi, problema este că eşti minor! Soluţia imediată ar fi să te rogi de ai tăi să vină cu tine. O să spuneţi: „Cine ar vrea să meargă la un concert cu părinţii?!“, iar în 80% din cazuri aş fi total de acord cu voi; este, totuşi, o situaţie ipotetică, deci să zicem că ai făcut-o şi pe-asta cu chiu, cu vai. Buuun, este seara concertului, i-ai târât şi pe părinţi până la locul cu pricina, aveţi şi bilete cumpărate şi vreţi să le înmânaţi bodyguard-ului de la intrare pentru verificare, moment în care are loc următoarea scenă:
Una bucată gorilă supradimensionată scanează micul vostru grup cu o privire, evident, inteligentă şi, când dă cu ochii de tine, se încruntă şi printr-o serie de semnale non-verbale (mă abţin a le numi onomatopee) convoacă o altă persoană, ce pare relativ competentă. În tot acest timp ai tăi se tot uită când unul la altul, când la tine, destul de confuz.
– Da’ domnişoara/domnul are 18 ani?, ne interpelează tonul jovial al persoanei „competente“.
Încă nedumiriţi, părinţii răspund:
– Nu, dar… suntem părinţii ei/lui.
– Dacă nu are 18 ani nu poate să intre!, răspunde automat persoana în cauză, de parcă ai fi apăsat un buton.
– Nici dacă este acompaniat(ă) de proprii-i părinţi?!, strigă ai tăi scandalizaţi.
– Dacă nu are 18 ani nu poate să intre! – revine acelaşi ton de papagal.
– Dar noi am plătit pentru bilet!
– Dacă nu are 18 ani nu poate să intre!
– Nouă nu ne-a spus nimeni că nu vom putea intra când am cumpărat biletul!, intervin alţi tineri indignaţi care stăteau la coadă puţin mai în spate.
– Dacă nu aveţi 18 ani nu puteţi intra!
Nu vi se pare ceva greşit cu situaţia de mai sus? Okay, înţeleg că nu toată lumea este la fel, că mai sunt şi unii care au senzaţia că e foarte cool să te duci într-un club fiind minor şi să te îmbeţi, iar dacă se întâmplă aşa ceva într-un club bine cunoscut, patronii au mari probleme cu legea. Înţeleg şi sunt perfect de acord. Însă, nu văd de ce, sub nici o formă şi cu nici o excepţie, minorii nu pot avea acces la un eveniment cultural (e un concert până la urmă, nu un program de striptease!), mai ales dacă au acordul sau chiar compania părinţilor! Chiar nu există cale de mijloc?
De obicei, bucăţile alea mari de carne care stau la intrarea în club, sunt angajate numai pentru muşchii lor…nu şi pentru ceea ce au în cap. (chestie care nu se aplică la fiecare din ei, evident). Când te loveşti de aşa ceva, nu prea mai ai scăpare. 😀
e ceva:D oricum… intr-o astfel de situatie poti sa faci orice ca ei o tin una si buna doar pentru ca cineva ( :-@ ) le-a insirat niste reguli. plus de asta ei nu au nici o vina deoarece sunt simpli angajati… organizatorii mi se par mult mai vinovati. oricum bun joculetul:D ne lovim destul de des de astfel de situatii… :bz
Cat de aiurea :/ Pe de alta parte sunt si multe persoane de 18 ani care arata de 15-16, sau invers. Oricum, tocmai aceasta situatia arata faptul ca trebuie sa te interesezi mereu inainte de a cumpara ceva, sau de a face ceva. Ohh da..si atunci cand ceva e prea frumos ca sa fie adevarat…atunci e suspicios. 😀
Depinde ce concert. Cel mult concertele sunt factori de entertainment pentru mase.
Si nu va mai luati de oamenii care pazesc la intrare. Multumiti-le, nu se stie cand veti avea nevoie de ei. Asa se iau toti de politisti, dar cand au nevoie fug la ei. N-aveti respectul necesar pentru cei cu care interactionati si vreti respect.
Bine ai revenit printre noi domnule Razvan.
Ne faceam griji pentru tine, iar articolele de pe site chiar nu mai aveau comentatori/
Bine v-am (re)gasit! Cu drag ma intorc unde-mi place.
Stii cum se spune: Da-i unui om o usa pe care sa o pazeasca si va deveni Dumnezeu 😉
Buna asta! 😀