O plimbare pe Valea Regilor

O plimbare pe Valea Regilor

O plimbare pe Valea Regilor

de Andra Măciucă – redactor
foto: Ana Diaconu – fotoreporter

Nu, nu este vorba de Valea Regilor din Bucureşti, ci de misterele pe care le ascunde Valea Regilor de mai bine de 3.000 de ani.

Hatshepsut, al cincilea faraon al celei de a 18-a dinastii a Egiptului Antic a pus bazele Epocii de Aur a Egiptului.

Cunoscută pentru puterea ei net superioară Cleopatrei sau lui Nefertiti, Hatshepsut a reprezentat constant, de-a lungul timpului, un subiect controversat pentru egiptologi. Acest fapt a fost generat de imaginile cu ea, care au fost şterse şi de trupul ei, care a dispărut din mormântul ei, KV60, aflat la 35 de etaje sub pământ.

Femeia-faraon, cum a mai fost numită, nu era, aşadar, o simplă regină. Predecesoare a lui Tutankhamon, aceasta a beneficiat de cel mai adânc mormânt existent în Egipt, conform unora, chiar din lume.

Hatshepsut, fiica lui Tuthmosis I, s-a căsătorit cu fratele ei vitreg, Tuthmosis al II-lea, care a moştenit tronul când a murit tatăl. Însă, când soţia sa a atins vârsta de 15 ani, Tuthmosis al II-lea a murit şi ea a preluat conducerea. Astfel, aceasta a devenit faraonul Maatkare, regele Egiptului. Practic, aceasta a renunţat la feminitate, deoarece dorinţa de putere impunea înfăţişarea unui bărbat.

Cercetătorii, vrând să îi descopere mumia, au întâmpinat numeroase dificultăţi. Mumiile erau mutate din mormintele lor de către preoţi, pentru a fi protejate de hoţi.

Pe lângă imaginile şi trupul dispărut, arheologii s-au lovit şi de imaginile şterse ale fiicei lui Hatshepsut, dar şi ale arhitectului Senmut, care a ajutat-o pe Hatshepsut să construiască multe clădiri. Ulterior, conform unor inscripţii dintr-un mormânt aflat la templul Deir el-Bahari, s-a aflat că Hatshepsut şi Senmut erau amanţi, lucru respins de societatea de atunci, întrucât el era un simplu plebeu.

În mormântul KV60 au fost descoperite două mumii: cea a dădacei lui Hatshepsut şi cea a unei mumii cu o figură puternică. Acestea, alături de două mumii descoperite de Gaspero Maspero şi numite „Necunoscuta A“ şi „Necunoscuta B“, au fost supuse unor teste, pentru a afla care dintre mumii aparţine femeii-faraon.
Pentru prima dată, au fost folosite testele ADN asupra unor mumii. De asemenea, a fost folosit tomograful, pentru ca cercetătorii să identifice trăsături care să îi apropie de ceea ce doreau să găsească.

O mică cutie funerară, o cutie canopică, a fost, în cele din urmă, cheia descoperirii. Obiectul, găsit lângă mumia dădacei şi cea cu figură puternică, conţinea ficatul, intestinele, dar şi un dinte al unei mumii.

Molarul din cutia respectivă se potrivea perfect cu un dinte lipsă din gura mumiei cu figură puternică. Luând în considerare şi alte aspecte pe care trebuia să le îndeplinească condiţia mumiei, precum materialul în care era învelită sau poziţia mâinii drepte, care, dacă era aşezată pe piept, era considerată un semn al regalităţii, mumia lui Hatshepsut a fost descoperită în cele din urmă: era mumia cu figura puternică.

Contrar numeroaselor teorii, conform cărora Hatshepsut ar fi murit ca urmare a unui complot, crime sau din cauza bolii de care sufereau şi Tuthmosis al II-lea şi Tuthmosis al III-lea, osteoporozei, artitrei sau tumorii la abdomen pe care o avea, Hatshepsut a murit din cauza unui abces dentar.

În ultimele sale zile de viaţă, abcesul nu o lăsa să mănânce, iar când dintele în dreptul căruia se formase abcesul a fost smuls, infecţia a ajuns în organism. În mod ironic, dintele care a ajutat la descoperirea mumiei, e dintele lipsă din locul unde se formase abcesul care i-a provocat moartea.

Motivul pentru care se crede că numele lui Hatshepsut a fost învăluit în mister, dovezile existenţei ei fiind foarte puţine, este faptul că fiul ei vitreg, Tuthmosis al III-lea, voia să îşi impună fiul la tron, pe Amenhotep al II-lea.

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.