Spic de grau

Spic_de_grau_ion_mates

de Nicoleta Constantin – redactor
foto: Ion Mateş – colaborator foto

„Simt adierea caldă a vântului care ne mângaie umerii goi şi bronzaţi, în lumina lanului de grâu, unde tălpile picioarelor ni se odihnesc întinse pe un cearşaf alb. Suntem doar noi şi dragostea noastră, pierduţi în briza spicelor de grâu, care ne catifeleaza pielea şi trupul. Suntem parfumaţi de mirosul grânelor ce cântă între ele şi se scaldă în lumină. Raze de soare ne zâmbesc, nori albi şi pufoşi ne privesc cum ne iubim în lanul cu grâu copt. Suntem fericiţi şi cunoaştem paşii dansului ce ne-a prins pe amândoi. Ne-a fost dor unul de celălat, au trecut două luni de când ne-am despărţit, însă pasiunea nu s-a stins.

Renaştem dragostea în suflete, fără să fim conştienţi şi siguri că vom rămâne împreună. Încercăm să ne prindem în braţe prin zborul mâinilor ce se ridică să prindă în palmă puţină lumină dintr-o rază. Suntem două nimfe ce se metamorfozează în doi fluturi adulţi înaripaţi, ce îşi vor deschide aripile pictate în culori ardente. Sentimente de agonie şi extaz pătrund în mintea noastră, ne privim sincer unul în ochii celuilalt şi ne promitem surd: «Te voi aştepta aici până când te vei întoarce!». Mi-e dor de tine, mi-e dor de zâmbetul tău, mi-e dor să respiri lângă mine… aş lua primul zbor astăzi către tine, vreau să te întorci de sărbători aici, de ziua ta de naştere, pentru că vreau să fim împreună şi să ne bucurăm împreună. Te iubesc!“

Ia cu pâine! Ceea ce înseamnă să trăieşti cu dragoste fiecare clipă din viaţă, fiindcă iubirea este pâinea sufletului. Dacă nu ai dragoste, nu ai cum să guşti bucăţi de pâine din minunile Universului în care trăim. Îndrăgosteşte-te în noiembrie şi trăieşte-o ca pe o zi de vară, rătăcit într-un lan de grâu!

Recommended Articles

13 Comments

  1. Bun, e articolul tau, dar chiar crezi in tot ce ai scris? Si ceva de care ma leg: “briza spicelor de grâu, care ne catifeleaza pielea şi trupul”. Ma, tare mi-e greu sa cred ca un spic de grau, sau chiar mai multe, au efect catifelant. Deci, multa vorbarie, descriind decorul, iar ideea generala e in final. “Traieste clipa!”, ar fi indemnul. Clipa dragostei, cum ii spui tu.

    1. nu stiu, dupa parerea mea , chiar are dreptate, am obs pe mai multe siteuri de profil, genul acesta de descrieri.
      poza este facut impecabil, dar articolul alsa rau de dorit…

  2. auzi, nu te lua de articol :))

    1. Gata sefu’, am incheiat critica.

  3. razvan-sunt mult mai multe idei in articol, decat aceea pe care toti o gasesc in final, reciteste si mai cauta. mi-ar trebui o ora sa-ti explic metafora “spicului de grau”. apreciez critica, astept comment-uri la urmatoarele articole.

  4. Deci as putea sa jur , nici daca ar fi vorba sa o conving pe cea mai frumoasa fata din lume de intentiile mele inocente nu as putea sa mint si sa bar campii atat . Nu , pe bune acum , tu chiar te astepti sa impresionezi pe cineva cu acest text incarcat de metafore ? Chiar nu v-ati plictisit de epoca “marilor romantici” , mai oameni buni ? Gasiti-va o viata , nu va mai pierdeti atata in visare , acest paragraf pare un fel de masturbare pseudo-intelectuala , un fel de urma , trauma , a unui liceu aberant si , daca e cazul , al unei facultati pe masura . La fel ca o fantoma a invatamantului din Romania , ca un mesager tacut al trecutului , aceasta fiara beletristica iese din cand in cand la iveala si da nastere unor astfel de abominatii literare gen “Alice in wonderland” in care totul e roz si pufos si pur …

  5. Catre Domnul rhs intentia mea nu este sa impresionez, daca esti atat de “infocat” puteai scoate ceva mai mult, iti spun un singur lucru:Inteligenta capului nu e deloc inteligenta; ea este calitatea de a fi bine informat. Adevarata inteligenta este inteligenta inimii, singura inteligenta care exista.
    Capul este doar un acumulator. El e vesnic vechi, niciodata nou, niciodata original. Este bun la anumite scopuri; ca fisier, e foarte bun. Si in viata e nevoie de asta-multe lucruri trebuie tinute minte. Capul, mintea, e un biocomputer. Acumuleaza intr-una cunostinte in el si ori de cate ori ai nevoie de ele le scoti. Capul e bun pentru matematica, pentru socoteli, pentru viata de zi cu zi.
    Dar daca tu crezi ca asta e toata viata ta, ai sa ramai prost. N-ai sa cunosti niciodata frumusetea simtirii, n-ai sa cunosti niciodata binecuvantarile inimii. Nu vei cunoaste niciodata harul care coboara numai in inima, dumnezeirea care intra numai in inima. Nu vei cunoaste niciodata rugaciunea, nu vei cunoaste niciodata poezia, nu vei cunoaste niciodata iubirea.
    Inteligenta inimii aduce poezie in viata ta, iti invata pasii sa danseze, iti face viata o bucurie, o sarbatoare, un ras continuu. Iti da simtul umorului. Te face capabil de iubire. Asta e adevarata viata. Viata care e traita cu capul e o viata mecanica. Devii un robot – poate foarte eficient. Robotii sunt foarte eficienti, masinariile sunt mai eficiente decat omul. Cu capul poti castiga multe, dar nu vei trai multe. Poti avea un standard de viata mai bun, dar nu vei mai avea viata.
    Viata este a inimii. Viata poate creste numai in inima. Viata, dragostea, spiritul cresc numai in solul inimii. Tot ce este frumos, tot ce este cu adevarat valoros, tot ce este plin de inteles, important vine din inima. Inima este centrul, capul e doar p eriferia. A trai cu capul inseamna a trai la periferie, fara sa ajungi sa cunosti vreodata frumusetile si culorile centrului. A trai la periferie inseamna prostie.
    A trai cu capul inseamna prostie. A trai cu inima si a te folosi de cap ori de cate ori este nevoie inseamna inteligenta. Dar centrul, stapanul, se afla in miezul fiintei tale. Stapanul e inima, iar capul e doar servitor – asta inseamna inteligenta. Cand capul devine stapan si inima e uitata de tot, asta e prostie.
    E la latitudinea ta sa alegi. Tine minte, capul ca sclav e un sclav frumos, foarte util. Dar ca stapan e un stapan periculos si iti va distruge toata viata, iti va otravi toata viata.
    Priveste in jurul tau. Viata oamenilor e total otravita, otravita de cap. Ei nu mai simt, nu mai sunt sensibili, nimic nu-i mai emotioneaza. Soarele rasare dar in ei nu tresalta nimic; se uita la soare cu ochii pustii. Cerul se umple de stele, dar inima lor ramane insensibila la frumusetea nemarginita presarata de stele, niciun cantec nu se inalta din inima lor.
    Omul a uitat sa cante. Norii vin pe cer si paunii danseaza, dar omul nu stie sa danseze. A ajuns un infirm. Pomii dau in floare – dar omul gandeste, niciodata nu simte, si fara simtire inflorirea e cu neputinta.
    Iesi din starea asta! Lasa viata sa aiba romantism, putina aventura. Exploreaza! Milioane de frumuseti si de splendori te asteapta. Continui sa te misti in cerc, fara sa intri in tempul vietii. Usa templului este inima.
    Urmareste, cerceteaza, observa, uita-te bine la viata. Nimeni altcineva n-o sa te ajute. Ai depins prea mult de altii, de asta ai ajuns asa. Ai grija, e responsabilitatea ta. Esti dator fata de tine insuti sa te uiti bine la ce faci cu viata ta.
    Exista poezie in inima ta? Daca nu, nu mai pierde timpul. Ajuta-ti inima sa toarca si sa teasa poezie. Exista romantism in viata ta? Daca nu exista, esti deja in mormant.Invata sa traiesti. Adevarata inteligenta este cea a inimii. Ea nu e intelectuala, este emotionala. Nu seamana cu gandirea, seamana cu simtirea. Ea nu este logica, este iubire.
    Iubirea e disponibila doar pentru cei care isi ascut continuu inteligenta. Iubirea e pentru cei mediocri…iubirea nu e pentru cei lipsiti de inteligenta. Omul lipsit de inteligenta s-ar putea sa fie un intelectual de frunte; de fapt, cei lipsiti de inteligenta incearca sa devina intelectuali; asta e modul lor de a-si ascunde lipsa de inteligenta.
    Iubirea nu e pentru intelectuali.Iubirea necesita cu totul altfel de talent – o inima talentata, nu un cap talentat. Iubirea are inteligenta ei, felul ei de a vedea, de a percepe, felul ei de a intelege viata, de a patrunde misterul existentei. Poetul e mult mai aproape de asta decat filosoful. Iar misticul este chiar in templu. Poetul este pe trepte, iar filosoful este departe. El cel mult se poate apropia de alee, dar niciodata de trepte. El continua sa dea tarcoale templului, studiind peretii exteriori, si ajunge sa fie atat de vrajit incat uita de tot ca peretii exteriori nu sunt adevaratul templu si ca zeitatea e inauntru.
    Poetul ajunge la usa, dar usa e atat de frumoasa incat il hipnotizeaza. El crede ca a ajuns – ce poate exista mai mult de atat? Filosoful se pierde tot incercand sa ghiceasca ce se afla inauntru. El nu se duce acolo, el doar gandeste, filosofeaza. Poetul incearca sa patrunda misterul, dar se impotmoleste la usa. Misticul intra in chiar sanctuarul templului.
    Calea este iubirea si calea este inteligenta iubitoare. Cand iubirea si inteligenta se intalnesc, se creeaza un spatiu in care tot ce este cu putinta omului poate deveni realitate. E nevoie de o inteligenta iubitoare. Inteligenta singura devine intelectuala, iubirea singura devine sentimentalism, dar inteligenta iubitoare nu devine niciodata intelectuala sau setimentalism. Ea iti confera un nou gen de integritate, o noua cristalizare.

  6. Ro_Hack_SyS: ma gandesc de o zi intreaga
    Ro_Hack_SyS: ce raspuns sa-i dau lu` aia cu spicul
    Jphixx: stiu eu
    Jphixx: iti zic?
    Ro_Hack_SyS: si pur si simplu nu gasesc formulare ce sa nu implice termenul “nefloricica
    Ro_Hack_SyS: tinand cont de faptul
    Ro_Hack_SyS: ca la o recitire scremuta pentru a n-a oara a textului ei
    Ro_Hack_SyS: am sesizat faptul ca scrie
    Ro_Hack_SyS: ca e dupa o despartire
    Ro_Hack_SyS: de acum 2 luni
    Ro_Hack_SyS: deci e clar ca are panza de paianjen la floricica
    Jphixx:
    Jphixx: se poate.
    Ro_Hack_SyS: nu ca inainte nu avea
    Jphixx: de-aia e asa nervoasa
    Jphixx: vrei sa-ti zic raspunsul?
    Ro_Hack_SyS: da
    Ro_Hack_SyS: “M-as putea gandi la N motive pentru care nu ai dreptate , insa ar fi contraproductiv , si eu gandesc cu encefalul , nu cu inima , dupa spusele tale , asa ca nu pot sa-ti raspund decat cu unicul motiv pentru care eu am dreptate : propriul tau comentariu … ”
    Jphixx: scurt si simplu: Bravo! Mi-ai dovedit mai multa inteligenta in acest comentariu, mai multa determinare pentru care sa recurg la ce spui tu pe-acolo, decat autoarea articolului pe care il comentam. Bravo!, nu vrei sa-i scrii tu articolele, ca oricum sunteti pe aceeasi lungime de unda, total neproductiva in viata.
    Ro_Hack_SyS: pai e una si aceeasi
    Ro_Hack_SyS:
    Ro_Hack_SyS: tocmai
    Jphixx: bine, alegi si formulezi tu ceva
    Jphixx: sunt socat de cat de mult a scris
    Ro_Hack_SyS: stii ce as putea face ?
    Jphixx: nici daca era lucrarea mea de doctor nu investeam atata timp
    Ro_Hack_SyS: i-as putea da aceasta conversatie dintre noi
    Ro_Hack_SyS: si sunt sigur ca ar intelege esentialul

  7. Imi vine sa vomit un curcubeu. Aceste randuri sunt marturie clara a vietii indestulatoare inimii din sihastria intru Domnu Dumnezeul nostru. Tare viata acolo la manastire. As vrea sa ma duc si eu sa fac o orgie cu calugaritele. Sa stea capra in biserica pupand sfintele icoane si gemand de placere inchinand versuri preaslavite Sfintei Teodosia Precurvistina. Yuck!!!

  8. Domnul Razvan comnetariul tau face cat nivelul tau de intelgenta, felicitari pentru ca iti reuseste atat de bine sa gandesti cu foisorul de foc.
    Domnul Muian Futan, o crtica foarte infantila, serios la varsta altceva in afara de faptul ca nu crezi in Dumnezeu nu puteai scoate, in primul nici nu are legtura ce scrie acolo cu ce rahat ai exorcitat si tu. esti foarte inteligent in limbaj, felicitari.

  9. nemaipomenit…. nu sunt multe ca tine ;traim intr-o lume plina de mediocritate si ignoranta.Cine este pe dinafara nu te intelege-nu are cum. . Se vede ca ai o legatura puternica cu Universul,asta promite mult.Observ ca sti ce inseamna iubirea adevarata care te inalta
    te imbratisez

  10. Aproape 2 ani diferenta intre ultimele doua comentarii ? Pe bune ? :))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *