Subeditorul Redactiei 
Încă de la apariţia primelor benzi desenate, la începutul anilor 1930, oamenii, în special adolescenţii, au fost extrem de atraşi de această formă de literatură. Cu toate acestea, supereroii prezenţi în majoritatea seriilor cunoscute de noi nu sunt neapărat creaţii ale scriitorilor şi graficienilor care i-au pus în paginile benzilor. Mai degrabă, ei îşi au originile în zeităţile greci şi romane. Spre exemplu, grecii îl au pe Poseidon, romanii pe Neptun, iar în benzile desenate apare sub numele de Aquaman. De asemenea, zeul Hermes la greci şi Mercury la romani apare în zilele noastre sub numele de Flash.
Apariţia acestei forme de divertisment a fost rezultatul Marii Crize Economice din SUA (1929-1933), în oraşele mici, care din cauza lipsei banilor nu îşi permiteau să îşi consume timpul liber în alt mod. Astfel, benzile desenate erau văzute drept o formă ieftină de distracţie şi relaxare. Un alt motiv pentru crearea acestora a reprezentat-o nevoia oamenilor de a avea supereroi care să-i „salveze“, cel puţin metaforic vorbind, din situaţia precară în care se alfa întreaga lume în momentul respectiv.
În ciuda imaginii pe care ţi-ai format-o, creatorii primei cărţi de benzi desenate au fost simpli antreprenori inovatori: Max Gaines şi M.C. Gaines, nicidecum scriitori sau graficieni. Ei au pornit de la varianta de benzi desenate care apărea în ziare şi şi-au propus s-o transforme în ceva de sine stătător. Aşa au apărut bine cunoscutele „comic books“. Primele ediţii de benzi desenate au fost create de „DC Comics“, înfiinţat de Major Malcolm şi Wheeler Nicholson, apoi preluată de Harrz Donenfeld şi Jacob Lebowitz. În acelaşi timp, a apărut şi „Timely Comics“, înfiinţată de Martin Goodman, cunoscută apoi sub numele de „Marvel Comics“, după titlul primei reviste publicate în cadrul acestei firme.
Supereroii precum Captain America, The Fly, The Man Hunter, Sandman sau The Guardian au fost creaţi de Jack Kirby – cu adevăratul său nume, Jacob Kurtzberg – şi Joe Simon. O poveste mai interesantă o reprezintă apariţia lui Superman. După ce Siegel şi Shuster – co-creatorii personajului – au fost respinşi de mai multe edituri, sub pretextul că ideea unui supererou ca Superman era prea exagerată, brutală şi crudă la acea vreme, ei au fost acceptaţi, iar prima bandă desenată cu Superman fost publicată în „Action Comics“ pe 1 iunie 1938. Primul număr prezenta povestea eroului, cum acesta provenea de pe o altă planetă, pe atunci, fără nume, şi cum a ajuns pe pământ în urma unei explozii. În acea perioadă, Superman nu putea zbura, cum îl ştim noi în prezent, putea doar să sară la distanţe foarte mari. De asemenea, printre principalii săi inamici erau şi gangsteri sau politicieni corupţi, Superman fiind stereotipul omului de rând care se afla în căutarea dreptăţii şi adevărului.
Povestea benzilor desenate nu e atât de simplă şi superficială precum, cel puţin eu, am avut cândva senzaţia. Nu numai că supereroii au rădăcini mai depărtate decât v-aţi putea imagina, dar evoluţia revistelor în sine a fost extrem de influenţată de situaţia politică şi economică din vremea în care erau publicate. Astfel, se pot remarca aproximativ patru mari etape: „The Golden Age“, „The Silver Age“, „The Bronze Age“ şi „The Modern Age“.
„Perioada de Aur“ a benzilor desenate a fost reprezentată de perioada celui De-al Doilea Război Mondial, începând cu atacul de la Pearl Harbor (1941). De aici a pornit revoluţia supereroilor care încep să lupte pentru a-şi apăra ţara. În ceea ce priveşte răufăcătorii din cadrul benzilor, aceştia deveniseră în principal nemţi şi japonezi, prezenţa stereotipurilor rasiste fiind ceva obişnuit în acea perioadă. De asemenea, genurile benzilor au întâmpinat o schimbare dramatică. „DC Comics“ au pornit cu Big Six din care făceau parte Superman, The Sandman, Ultraman, The Spectre şi Flash, care apoi au devenit Big Eight.
Schimbări în privinţa genurilor s-au văzut nu numai prin modificarea numelor revistelor. „New Fun Comic Books“ s-a transformat în „More Fun Comic books“ unde au apărut pentru prima dată Green Arrow, Speedy, Aquaman, Dr Fate, Johnny Quick şi The Spectre. Pentru a face benzile mai amuzante, a aparut şi seria cu Archie, adolescentul. Cei de la „All American Comics“ au devenit „All Western Comics“, având întâmplări cu cowboy, iar apoi s-au transformat în „All American Men of War“, cu tematică de război.
„Perioada de Argint“ a început în anul 1956, când, datorită interesului crescut pentru ştiinţe, benzile desenate au abordat teme din acest domeniu. Julius Schwartz a creat o nouă variantă a supereroului Flash, oferind şi o poveste în spatele personajului. Barry Allen se afla într-o noapte în laboratorul poliţiei când un fulger a spart geamul şi acesta a fost electrocutat din cauza substanţelor chimice împrăştiate pe jos. Astfel, apare mult prea cunoscutul Flash. De remarcat este John Jones, fiind creatorul primului supererou originar „Perioadei de Argint“: The Fly. Acesta era un băiat care, găsind un inel magic, capătă superputeri. Tot acum apare „The Justice League“, varianta modernă a „The Justice Society of America“, formată din Flash, Wonder Woman, Superman, Batman, Green Lantern, John Jones şi Aquaman.
În aceeaşi perioadă au fost creaţi şi „Fantastic Four“, care se diferenţiau de restul eroilor de benzi desenate prin caracterele lor mult mai elaborate şi prin relaţiile de rudenie sau căsătorie dintre ei – Human Torch şi Invisible Girl erau fraţi, Mr Fantastic şi Invisible Girl erau logodiţi, iar The Thing era mereu nemulţumit şi impulsiv (de aici observându-se caracterul complex al acestuia). Pe de altă parte, Hulk are ca inspiraţie povestea lui Frankenstein şi pe cea a lui Dr. Jekyll şi Mr. Hide, pielea lui fiind verde din dorinţa fanilor ca supereroii să poarte costume. Dar, vă daţi seama cum ar fi fost un costum pe mărimea lui, aşa că a ajuns până la urmă cu pielea verde.
„Perioada de Bronz“ a reprezentat o decădere în lumea benzilor desente şi o schimbare majoră în tematica acestora. După terminarea Războiului din Vietnam (1975) şi lipsa unei situaţii sociale precare, interesul pentru benzile desenate a scăzut semnificativ. Cu toate acestea, a avut loc o revoluţie în industria cărţilor odată cu apariţia primului roman grafic, „A contract with God“, al lui Will Eisner. Apoi, apariţia „The Dark Knight Rises“ a provocat o întreagă schimbare la nivelul conţinutului benzilor, care acum sunt mai violente, au caractere mai bine definite şi prevăd conţinut cu tentă potrivită adulţilor.
În zilele noastre, industria benzilor desenate a devenit independentă şi au apărut o mulţime de alte mărci, printre care „Image Comics“ sau „Valiant Comics“. De asemenea, internaţional au fost recunoscute benzile desenate din Japonia, manga şi anime, dar şi cele din Coreea, manhua. Cu toate acestea, se pune foarte mare accent şi pe filmele inspirate din întâmplările eroilor desenaţi pe hârtie.
Dacă până acum aveaţi impresia că tot ce înseamnă bandă desenată e atât de uşor de făcut, sau lipsit de orice influenţă, a venit momentul să realizaţi ce aţi ratat. Nu numai că industria aceasta se poate lăuda cu o istorie destul de bogată, dar a adus de-a lungul timpului un sprijin moral oamenilor lipsiţi de speranţă, a facilitat modul în care lumea se distra în perioada crizei economice şi a lăsat lumea să viseze mai departe, la un mâine mai bun.
