Nu ai cartela, nu intri, nu inveti

Putem spune că am trecut „teferi“ de săptămâna haotică a nou-implementatelor teste iniţiale, prima dintre schimbările ce urmează pentru noi, liceenii. După multe teste predictive date în fiecare zi, atmosfera s-a calmat, iar testele aşteaptă acum să fie corectate şi interpretate. Prima parte din noua lege a educaţiei am încercat-o şi nu am fost prea încântaţi de ea. Şi cum se ştie deja, o să mai fie şi alte noutăţi. Dar nu despre acest lucru vreau să vorbesc aici, ci mai precis despre una dintre măsurile luate de minister pentru a împiedica chiulul.

Imaginaţi-vă o zi aglomerată la metrou, ora 7 dimineaţa, o masă de oameni care aşteaptă să ponteze cartelele de metrou, să poată urca în acesta şi să ajungă la timp la serviciu. Poate că nu o să se întâmple chiar aşa, dar totuşi, ideea introducerii aparatelor de pontat în şcoli sau licee este una pe cât de amuzantă, pe atât de absurdă. Cum vor arăta mai mult de 1000 de elevi aşteptând să intre in liceu, stând la rând sau făcându-şi loc discret în faţa altora, ca să îşi ponteze cartela, să demonstreze că au venit la ore? Înţeleg ideea – cartele care să arate venirea şi plecarea de la liceu astfel încât să se poată observa dacă am absentat sau nu de la orele de curs. Dar oare chiar se crede că prin introducerea unor astfel de legitimaţii se va reuşi scăderea considerabilă a ratei absenteismului din şcoli sau mai ales din licee?

Aceste cartele nu-i vor ajuta pe cei care speră că, reducând numărul absenţelor din unităţile de învăţământ, se va obţine un procent mai mare al promovabilităţii la bacalaureat în anul următor. Nu-i vor ajuta nici pe elevi sau profesori, care vor fi obligaţi să ponteze în fiecare zi la intrarea şi ieşirea din instituţiile de învăţământ aceste cartele pentru a dovedi că totul este sub control şi că elevii vin conştiincioşi să înveţe şi profesorii, dornici să predea. Este vorba numai de aparenţe, de felul în care ascundem nepăsarea, zicând că absenteismul este cauza tuturor problemelor din educaţie. Consemnarea absenţelor în catalog şi transmiterea lor părinţilor ar trebui să fie o metodă care să nu necesite alte schimbări sau îmbunătăţiri, dacă ambele părţi – atât profesorii, cât şi părinţii – ar fi interesate de absenţele nemotivate ale elevilor de la ore.

Dar, ţinând cont că acest lucru nu se întâmplă în majoritatea cazurilor, aceste noi măsuri au fost adoptate şi aşteaptă să fie puse în aplicare. În loc să se încerce atragerea elevilor la liceu prin conştientizarea necesitaţii educaţiei, prin implementarea acestor aparate se va obţine exact contrariul. Pierdere de energie, de timp şi mai ales de bani, acestea nu sunt decât măsuri noi implementate care vor ţine maxim 2 ani, fiind ulterior retrase. Să vedem, deci, ce ar putea să se întâmple. O persoană pierde în general în jur de 5-10 secunde pontând o cartelă de metrou. Un liceu are aproximativ 1000 de elevi. Presupunând că se pun cinci astfel de aparate în liceu, acest lucru duce la pierderea a aproximativ 30 de minute, pentru venirea elevilor şi a profesorilor la liceu şi mai apoi alte 30 de minute pentru părăsirea instituţiilor de învăţământ.

Astfel, nu sunt sigură cât de încântaţi vor fi profesorii sau elevii, care au ore de dimineaţă, când vor afla că în loc de ora 8, ei vor trebui să ajungă la liceu la 7 jumătate pentru a ponta cartelele. Nu va fi deloc drăguţ să stai la acea oră matinală la coadă şi într-o înghesuială ca în RATB, doar ca să dovedeşti că ţi-ai făcut datoria de elev, venind la ore.

Considerând că acest lucru nu va determina o reformă a învăţământului românesc, timpul va arăta că el nu va duce la rezultatele aşteptate.