Teen Press 
foto: Carina Coman – seminarist foto
Ce facem noi, adolescenţii, când nu avem nimic special de făcut? Care sunt distracţiile noastre, unde şi cu cine ne petrecem timpul liber? Ce s-a schimbat şi ce a rămas la fel în comportamentul adolescenţilor de azi faţă de cei de ieri?
Adolescenţii nu sunt diferiţi, ca persoane. Ceea ce îi diferenţiază este însă mediul în care îşi desfăşoară activitatea, generaţia trecută considerând că libertatea, care pentru ei era îngrădită, a devenit pentru noi libertinaj. „Ei“ aveau acces limitat la mijloace de informare media, se documentau mai ales din cărţi, comunicau mai mult unii cu alţii, îşi ascultau părinţii. Nu erau la fel de răsfăţaţi ca „noi“, cei care ne pierdem timpul pe calculator, cu prietenii virtuali, prin mall-uri, care suntem rebeli şi ne revoltăm împotriva a tot ceea ce nu ne convine. Însă cred că şi părinţii noştri, care mai ieri au fost adolescenţi, au avut acelaşi gen de probleme cu generaţia precedentă şi sunt sigură că şi noi, când vom deveni părinţi, vom avea acelaşi gen de probleme cu adolescenţii de mâine. Ce mă deranjează cel mai tare este reticenţa „babacilor“ la modul de viaţă pe care vrem să-l trăim noi, adolescenţii de astăzi.
Păi, ce bocancu’ meu?! Suntem în secolul XXI, lumea a evoluat şi a devenit mai receptivă la nou; tehnologia s-a dezvoltat. De ce toţi trebuie să îşi pună semne de întrebare despre cât de dăunător este telefonul mobil, televizorul sau calculatorul, ce efecte va avea lipsa exerciţiilor fizice sau a jocurilor de altădată? Nimic din ce a fost nu a dispărut, numai că acum e altfel.
E adevărat că pentru unii dintre noi monitorul a înlocuit cartea, iar DVD-ul cinematograful. Însă nu toţi ne omorâm timpul cu virtualul, ci facem sport, ne plimbăm pe role sau cu bicicleta, socializăm, ne vedem cu prietenii la un suc de fructe, ne documentăm despre lucrurile care ne pasionează şi citim – unii chiar foarte mult.
Într-un cuvânt: avem şi noi, cei de azi, hobby-uri, aşa cum aveau şi cei de altădată.
„Ei“ aveau acces limitat la mijloace de informare media, se documentau mai ales din cărţi, comunicau mai mult unii cu alţii, îşi ascultau părinţii. Nu erau la fel de răsfăţaţi ca „noi“, cei care ne pierdem timpul pe calculator, cu prietenii virtuali, prin mall-uri, care suntem rebeli şi ne revoltăm împotriva a tot ceea ce nu ne convine.
E totusi demn de notat ca, una peste alta, internetul este una din cele mai accesibile mijloace de informare media.
Vrei să spui că evoluăm? A, păi, spune-o direct!
“reticenţa „babacilor“ la modul de viaţă pe care vrem să-l trăim noi, adolescenţii de astăzi.” – și cam care ar fi modul ăla?
Ma refeream la un mod de viata rebel; sau nu neaparat rebel, unul care nu seamana deloc cu cel pe care l-au trait ei in adolescenta. Pentru ca exista diferenta intre mentalitati si ei, cateodata, nu inteleg ce vrem sa facem, fiindca nu se pot raporta. Asta am vrut sa zic. Dar este doar opinia mea.
Depinde si ce s-a inteles sau a vrut sa se inteleaga din articol :).