Despre psihologie în doar 2 minute

Psihologia românească are un trecut dramatic, dezvoltarea fiindu-i umbrită de cei 12 ani de stagnare (1977 – 1989), perioadă în care regimul politic comunist a considerat că serviciile oferite de către psihologi sunt indezirabile. Aceștia și-au obținut dreptul legal de liberă practică și de exercitate a profesiei abia în 2004, odată cu înființarea Colegiului Psihologilor. Astfel, a existat timp suficient ca această specializare să fie stigmatizată și deseori confundată cu psihiatria (nu că aceasta ar fi lipsită de stigmatizare). În România anului 2021 încă există persoane care dacă aud despre cineva că merge la psiholog/psihoterapie, îl consideră automat ca fiind ,,nebun”. În realitate, psihologia și psihiatria sunt două entități distincte care servesc unui scop comun: bunăstarea sănătății mentale.

Psiholog vs psihiatru

Forma de școlarizare reprezintă prima diferență dintre cele două profesii. Dacă pentru a ajunge psihiatru este nevoie să fie urmate cursurile unui facultăți de medicină + rezidențiat, pentru a deveni psiholog sunt necesare cursurile unei facultăți de Psihologie (3 ani), cărora li se adaugă 2 ani de master într-unul dintre domeniile specifice (clinică, organizațională, educațională). Pentru psihoterapie, acestora le sunt adăugați și anii de formare, care diferă în funcție de școală. De asemenea, psihiatrul poate prescrie tratament medicamentos, în timp ce psihologul, respectiv psihoterapeutul, nu. Metodele de testare diferă la rândul lor, tulburările din sfera patologiei fiind diagnosticate de către psihiatru, proces la care contribuie, atunci când este cazul, și psihologul clinician.

Psiholog vs psihoterapeut

Pentru o înțelegere mai clară, este necesară și distincția dintre psiholog și psihoterapeut. Psihoterapeutul este la bază psiholog (a absolvit cursurile unei facultăți de psihologie). Acestei licențe în psihologie i se adaugă anii petrecuți în școlile de formare, care diferă de la 6 luni la câțiva ani. Procesul psihoterapetic vizează adâncurile psihicului, probleme intrapersonale (de exemplu, concepții eronate despre sine), fiind folosite tehnici și metode expresiv-creative, psihosomatice. Simpla licență în Psihologie nu este suficientă pentru a ține ședințe de psihoterapie. O alternativă a psihoterapiei o reprezintă consilierea, care vizează problemele de suprafață, interpersonale (de exemplu, dificultăți de comunicare asertivă cu ceilalți oameni) și temporare.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2015 statisticile au estimat aproximativ 900.000 de cazuri de depresie pe teritoriul României. În 2017, au fost estimate 2 milioane de cazuri, adică o creștere procentuală de 122%. Acestor cazuri nu le sunt prescrise nu numai medicamente, ci și ședințe de psihoterapie. Psihoterapia nu este o rușine, iar sănătatea mentală nu este un moft. De asemenea, psihoterapia nu le este indicată doar persoanelor care se confruntă cu o problemă sau o tulburare psihică, ci tuturor persoanelor care își doresc să vorbească și să fie ascultați, fără a fi judecați. Totodată, în cadrul ședințelor de psihoterapie se pot învăța modalități de coping sănătoase, tehnici de asertivitate și de rezolvare a conflictelor, se pot ameliora/vindeca fobiile și multe altele asemenea.

Data viitoare când simți nevoia să vorbești cu cineva, apelează cu încredere la un psihoterapeut. Tu din viitor sigur îți va fi recunoscător.

Text: Cristina Velișcu

Imagine: Unsplash, @finnnyc

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.