Competita: productiva sau destructiva?

competitia- constructiva sau distructiva

competitia- constructiva sau distructiva

de Maria Bucur – redactor
foto: Ana Diaconu – fotoreporter

Competiţia a fost şi este de mult timp „forţa“ care ne-a împins de la spate pentru atingerea unor ţeluri din diferite domenii: de la notele de la şcoală, sport până la locul liber din autobuz. Şi, totuşi, multe dezavantaje ale dorinţei de a fi primul pot fi enumerate. Câştigul poate fi un drog. Odată ce l-ai experimentat, nu poţi trăi fără el.

Dezavantajul principal al competiţiei dintre oameni este că se poate transforma, uneori chiar fără să ne dăm seama, într-o goană nebună după câştig, fără să ne pese de consecinţe sau victime colaterale. Astfel, înşelăciunea devine mijlocul optim pentru a ajunge la linia de sosire în timp record. Nu este necunoscut faptul că, la aproape fiecare competiţie sportivă, spre exemplu, un atlet este descalificat pentru consum de droguri în vederea îmbunătăţirii performanţei sale.

Politicienii sunt, de asemenea, cunoscuţi ca nefiind tocmai cinstiţi când vine vorba de câştigarea unor voturi în plus. Politica este un subiect destul de dezbătut în presa de astăzi pentru a mai pune accent pe metodele neconvenţionale (şi, de cele mai multe ori, imorale) pe care politicienii le folosesc pentru a-şi atinge scopul. În România, orice om politic este etichetat drept mincinos şi parşiv; ceea ce nu înseamnă că toţi sunt aşa, ci pur şi simplu majoritatea este machiavelică. Cum prejudecăţile şi mentalitatea sunt lucruri greu de schimbat, să intri în politică, în circumstanţele de azi, este echivalentul trecerii de partea Răului. Bine, bine. Noi suntem conştienţi de faptul că avem ceva de spus în alegerea acestor persoane. Şi, totuşi, preferăm să stăm cu mâinile în sân. De ce? Ei bine, stă în firea omului să se consoleze cu faptul că „ăi’ dă sus“ mint, deci minţim şi noi.

Pe de altă parte, competiţia înseamnă şi să încerci din răsputeri să depăşeşti performanţele tale şi ale adversarului tău, înseamnă să-ţi cunoşti foarte bine limitele. În sport, competiţia este privită de către public mai ales ca o formă de spectacol. În politică, avantajele competiţiei sunt îmbunătăţirile aduse comunităţii de către candidaţii la diverse funcţii din conducere în vederea obţinerii a cât mai multor voturi. Aceste îmbunătăţiri sunt de fapt puţine, adeseori nu durează mult şi apar mai ales în timpul campaniilor electorale.
Competiţia are avantaje şi în industrie. Dacă întreprinderile se „bat“ între ele pentru un număr de consumatori cât mai mare, singurii care ies în câştig sunt clienţii, aceştia din urmă având acces la preţuri mai mici raportate, de cele mai multe ori, la o calitate superioară.

Cu bune şi cu rele, competiţia face parte din viaţa noastră de zi cu zi. Spiritul competitiv e destul de dificil de controlat, oricât de mult încerci. Nu este rău să ai aspiraţii în viaţă şi să lupţi pentru ele, având în vedere că mereu gustul câştigului este mai dulce atunci când îl obţii în faţa altora. Însă trebuie să înveţi să-ţi cunoşti limitele, să ştii când să te opreşti şi, mai ales, să ştii să deosebeşti binele de rău. Întotdeauna te simţi mai bine când ştii că ai câştigat prin forţe proprii, iar avantajele câştigului le meriţi pe bună dreptate.

Acum, tot ce pot să vă spun este: Enjoy the game!

Recommended Articles