Socialul de la pagina 5: Life… The new O.S. from God

de Vladimir Pogonariu – redactor

Deschid ochii. [Booting… Life is loading…] Welcome Andrei (da, în acest articol am să mă ascund în spatele unui pseudonim). Mă ridic din pat, dau drumul la computer şi îmi pun un bol de cereale. Nu mă mai spăl pe faţă, şi aşa e vacanţă şi nu mă vede nimeni. Ia să vedem cine e pe mess. Mda… nimic interesant. Sau poate… DA! E GodLike8812XxX online. [Clik clik]

Andrei: Sall bă! Ce faci? Dăm o DOTA?
GodLike8812XxX: Neaţa bă… uite m-am trezit şi bag în mine nişte omletă. Cum să nu? Hai. Ai server?
Andrei: Da. ăla pe care am jucat și aseară! Bagă-ţi căștile și hai să jucăm.
GodLike8812XxX: Stai să termin de mâncat.
Andrei: Dă-o dracu’ de mâncare. Pune-ţi ceva lapte lângă tine şi mai iei câte o lingură între reprize.
GodLike8812XxX: Ok! Hai! Go go go!
GodLike8812XxX a ieşit pe de chat.

Mă fac comod în scaun şi încep să joc. [Dă-i, omoară-l, bagă-l în origini]. Joc şi joc… şi joc şi joc. Și trec vreo 2-3 ore. Mi se face foame, dar parcă nu aş lăsa jocul. [Private Message to GodLike8812XxX: Bă, eu am ieşit. Mi s-a acrit si mi s-a făcut foame. Ne auzim mai încolo].

“Mamăăăă, fă-mi şi mie ceva de mâncare. Mi-e foame”. Am rezolvat şi cu masa. Acum să vedem ce mai învârte lumea. [Signing in to Facebook…]. Ca să vezi, Maria nu mai e cu George. Nu se poateee. Ia să îi dau like că poate mă combin cu ea. [Albinutza poked you]. Poke Albinutza, că poate poate… cine ştie. Dacă fata vrea să poke cu mine… [New message from Albinutza!]

Albinutza: Ce faci măi:*! Vrei să ieşim la un cico sau la un film?
Andrei: Hey :*:*:*:*:*:* Cum să nu?! Când şi unde?
Albinutza: Păi hai pe la mine… te bagi? Pe la 7:30!
Andrei: Ok… Ne vedem atunci.

Nho… rahat. E deja 6… ia să fac un duş şi să plec la fată. [Fast forward…] Ohh.. ce bine a fost. Și ce obosit sunt. Cât o fi ceasu’? 12:30! Bun… mănânc ceva şi mă mai bag la o DOTA cu GodLike8812XxX. [Povestea cu messu se repetă]. 2:30! Mi-e cam somn. Închid calculatorul și mă bag în pat. [Life is shutting down…]

Cam aşa arată viaţa unora dintre noi. Bineînţeles, nu toţi jucăm DOTA, dar majoritatea cam asta facem. Mai ales în vacanţă, când nu avem şcoală sau alte preocupări. Ne trăim viaţa într-o cutie de metal, conectaţi la internet. Mulți dintre noi nu mai ştim ce înseamnă să ieşi din casă. Unii nici măcar nu mai ştim cum arată spatele blocului. Am ajuns să fim dependenţi de calculator. Am ajuns să avem mai multă încredere în Facebook decât în prieteni. Am ajuns să raportăm o relaţie la un status. Ne-am pierdut viaţa! Iar acesta este doar începutul. Dacă ar fi să mă puneţi să vă fac portretul internautului din viitor, l-aş descrie în felul urmator: Un om normal, cu placă video în loc de ochi, procesor în loc de creier şi tastatură în loc de degete. Pentru a se mişca va folosi portale asemănătoare celor din jocul Portal. Se va hrăni cu GigaBytes şi se va infecta cu Trojeni. În loc de doctor se va duce la anivirus. Casa lui va fi carcasa computerului iar prietenii lui vor fi alte calculatoare din reţea. Nu vor mai interacţiona cu computerul. Ei vor fi computerul. Iar aceasta este lumea lor.