
foto: www.thehobbitblog.com
O lume aproape fără femei, fără romantisme, plină de gnomi, elfi şi multe alte fiinţe supranaturale. Da, este lumea creată de Peter Jackson în filmul „The Hobbit: O călătorie neașteptată“, prima parte a trilogiei cu același nume.
Acțiunea din acest film se petrece cu 60 de ani înaintea evenimtelor din „Stăpânul Inelelor“, avându-l ca personaj principal pe Bilbo Baggins. Bilbo a renunțat la viața sa plină de aventuri în favoarea uneia în siguranță în Comitat. Mult timp, acesta a stat ascuns de pericolele ce se aflau înafara Comitatului – asta până când la ușa sa a apărut vrăjitorul Gandalf.
Vrăjitorul îl invită într-o aventură pentru a-i ajuta pe gnomi să-și recâștige casa, The Lonely Mountain, de la un dragon, Smaug. Fiind un aventurier, Bilbo acceptă să călătorească cu grupul condus de Thorin Oakenshield. Desigur, în timpul misiunii lor, aceștia întâmpină nenumărate probleme și sunt martorii unor evenimente care vor bântui următoarele generații de hobbiți, elfi, gnomi și oameni.
În primul rând, „The Hobbit: O călătorie neașteptată“ aduce ceva nou în industria cinematografică: are de 48 de carde pe secundă (dublu față de filmele normale), care face imaginea să fie foarte clară. Adăugând și efectele 3D, totul pare să fie atât de real încât parcă te-ai afla acolo alături de protagoniști.
Întâi, haideți să vedem care sunt lucrurile care fac filmul atât de bun. Într-un cuvânt, este Gollum, jucat, ca în „Stăpânul Inelelor“, tot de Andy Serkis. A fost interpretat perfect și scena întâlnirii dintre el și Bilbo poate fi cea mai bună secvență deoarece ilustrează foarte bine universul creat de Tolkien.
Pentru a le aminti fanilor trilogiei „Stăpânul Inelelor“ că se află tot în Pământul de Mijloc și pentru a conferi mai multă credibilitate, Jackson îi adaugă pe Galadriel, Elrond și Saruman. Astfel, grupul condus de Thorin poposește în Rivendell, lucru care se întâmplă și în timpul călătoriei lui Frodo.
Cea mai mare problemă a primei părți din trilogie este lungimea. Durează aproximativ 2 ore și 40 de minute pentru a descrie evenimentele din 100 de pagini. Dureros, deoarece preț 45 de minute spectatorul cunoaște 13 gnomi în casa lui Bilbo în timpul unei cine – chiar dacă pe alocuri, au fost secvențe amuzante. De asemenea, fiind atât de detaliat, uneori este uitat adevăratul scop al călătoriei lor: învingerea lui Smaug și recuperarea casei gnomilor. Astfel, producătorii au hotărât să împartă o carte de 300 de pagini în 3 filme, fiecare având două ore și jumătate. Asta ar însemna cam nouă ore, cu mult peste durata trilogiei lansată cu ceva timp în urmă.
În continuarea primei părți, „An Unexpected Journey“, urmează „The Desolation of Smaug“, care va fi lansat pe 13 decembrie 2013, și „There and Back Again“, care va apărea în vara anului 2014. Așadar, fanii vor avea de așteptat destul de mult pentru a vedea finalul unei povești cu adevărat uimitoare, având la bază cartea lui Tolkien.
În concluzie, „Hobbitul“ nu este la fel de bun ca „Stăpânul Inelelor“, chiar dacă are aproape toate elementele ce au făcut franciza celebră. Oricum, este un film bun, ce merită văzut, mai ales de un fan al lui Tolkien și al trilogiei „Stăpânul Inelelor“.
Fals!
Trilogia, cu actiunea filmelor atat de detaliata, si cu durata atat de mare, se datoreaza faptului ca au fost imbinate elemente din “The Hobbit” cu “Silmarillion” (descrierea completa a perioadei ce precede actiunea din cartile ecranizate).
Prima fraza mi se pare irelevanta. Daca as fi cautat romantism, m-as fi dus la alt film.
Buna
Știam ca au fost îmbinate elemente din „Silmarillion” și „The Hobbit” și de aceea filmul este atât de bogat în detalii, dar unele persoane s-ar plictisi vizionându-l. Într-un fel, acțiunea detaliată este bună, dar în alt fel nu, depinde de spectatori.
În legătură cu romantismul, depinde de gust. Unora le place ca în unele filme să existe și puțină dragoste, altora nu. Spre exemplu, în Lord of the Rings a existat povestea dintre Aragorn și fata elf, îmi scapă numele, și nimănui nu i-a displăcut asta.