Cu toţii am fost învăţaţi de mici că suntem singuri în Univers… Dar ce-aţi spune dacă a-ţi afla că o civilizaţie nepământeană ne supraveghează?
Frank Edwards a fost un pionier al radioului, aşa că a primit multe rapoarte privind apariţiile O.Z.N. Dacă la început a luat acest fenomen în derâdere, după cel de-al Doilea Război Mondial, când i-a fost adus un articol scris de un fost cadru al armatei americane, a realizat că acele rapoarte primite nu erau toate falsificate, pentru a face glume. Încetul cu încetul, a început să se vorbească despre O.Z.N. în emisiunile sale, având un mare succes.
După cum ne spune şi în cartea sa, Frank nu a fost văzut cu ochi buni de către conducerea Mutual Broadcasting System, astfel încât el a fost concediat, chiar dacă emisiunea întrecuse cu mult aşteptările în materie de audienţă. Acest lucru nu l-a descurajat, astfel încât el a început să filtreze miile de cazuri pe care le cunoştea. După cercetări minuţioase, a realizat că aproximativ 5% din numărul iniţial nu puteau fi explicate cu ajutorul cunostinţelor actuale.
Cartea ne prezintă, în mare parte, rapoarte militare ale întâlnirilor cu obiectele zburătoare neidentificate. Autorul a preferat să le cerceteze pe acestea pentru că era convins că armata încearcă să muşamalizeze totul, începând cu evenimentul Roswell din 1947.
Primele capitole ne prezintă un număr mare de cazuri, începând cu anul 1880, până în anul lansării cărţii, în 1966. Ştiu că la citirea articolului veţi crede că totul este un fals, o lucrare SF… Însă, nu este adevărat.
Nici un caz dintre acestea nu poate fi explicat… în afară de apariţii O.Z.N.
De exemplu, în Venezuela, în anul 1954, au fost raportate un număr mare de astfel de apariţii. Un caz cunoscut este cel al lui Jesus Paz: el mergea împreună cu câţiva prieteni spre casă când acesta a cerut să se oprească în parcul din centrul oraşului. După ce coboară din maşină, vede la circa 20 de metri un obiect în formă de disc care plutea deasupra solului. Sperietura a fost şi mai mare când lângă ea a observat şi o creatură înaltă, de aproximativ un metru, având un „costum“ lucios, asemănător metalului. Speriat, Jesus Paz şi-a chemat prietenii, însă strigătul său a alertat creatura care s-a refugiat în navetă, părăsind solul, nu înainte să fie văzută de 16 martori care au depus, sub jurământ, un raport complet asupra faptelor. Poate această întâlnire ar fi rămas necunoscută dacă la faţa locului nu s-ar fi aflat şi un membru al Gărzii Naţionale.
Frank Edwards punctează în cartea sa fiecare aspect al acestui fenomen, începând cu muşamalizările grosolane ale armatei şi terminând cu încercarea „nereuşită“ (conform comunicatelor oficiale ale Air Force) de captare a sunetelor venite din spaţiu, din partea unor fiinţe inteligente.
Am încercat să nu dezvălui exemplele din carte, ci să fac o prezentare generală a cărţii şi a autorului. Poate nu mă veţi crede pe cuvânt… citiţi cartea, veţi vedea că am avut mare dreptate în spusele mele.
Puteţi să puneţi problema astfel: Până acum 500 de ani, credeam că Pământul este plat şi că noi suntem centrul Universului…
Gândiţi-vă câte vom cunoaşte peste alţi 500 de ani.