Teen Press 
Două zile de muzică clasică, în care toţi cei care au contribuit la realizarea evenimentului, chiar şi prin simpla postură de ascultător, s-au întors acasă cu inimile mai calde. În perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2012 a avut loc un atelier de interpretare dedicat zilei Naţionale de 1 Decembrie, organizat de Fundaţia Culturală „Pro Piano – România“.
Vineri, 30 noiembrie 2012, concertul a început la ora 11:00 la Casa Memorială „George Enescu“ din Sinaia.
Rând pe rând, 25 de pianişti au încântat urechile ascultătorilor cu piese de Debussy, Bach, Skriabin şi mulţi alţii.
Programul a fost deschis de pianiştii care studiază acest instrument din plăcere, fără a urma cursuri la şcoli şi licee de muzică, şi a fost continuat de cei care urmează astfel de cursuri la şcoli şi licee de profil din întreaga ţară.
Elevii au venit din toate colţurile ţării: din Bucureşti, Ploieşti, Tulcea, Sighetu Marmaţiei, Cluj-Napoca, Braşov, nivelul de studiu al acestora pornind de la clasa I şi ajungând chiar până la master.
Recitalul omagial a inclus piese preclasice, clasice, romantice şi moderne, atât româneşti cât şi universale, elementul de inovaţie fiind adus de doi mici compozitori.
În încheiere, spectatorii au avut ocazia să asculte două masterande la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, care au interpretat două piese de George Enescu la pian, respectiv flaut.
După concert, cei prezenţi în sală au putut vizita Casa Memorială, unde au avut ocazia să intre în atmosfera stilului de viaţă al lui George Enescu, care, în ciuda faptului că a fost un adevărat geniu al muzicii româneşti, a dus un trai simplu şi liniştit, care l-a ajutat să-şi găsească inspiraţia.
Sâmbătă, 1 decembrie, interpreţii au ajuns la Buşteni, unde au susţinut un alt recital impresionant la Sala de spectacole a Centrului Cultural „Aurel Stroe“, începând cu ora 18:00.
De această dată, evenimentul a fost onorat şi de prezenţa unei eleve din Bacău, pe lângă cei deja prezenţi în locaţia anterioară.
Un lucru deosebit a fost faptul că mai mulţi participanţi au avut fraţi care au interpretat piese în cadrul concertului.
Emoţiile au existat cu siguranţă, însă munca şi experienţa acestora au fost suficient de puternice încât să acopere starea de tensiune, care a devenit astfel constructivă şi a adăugat pasiune în interpretarea artiştilor.
Prin aceste două concerte de suflet s-a dovedit încă o dată, chiar de ziua ei, că România mai are încă multe valori tinere şi că acestea pot fi apreciate dacă există deschidere către frumos.
