Interviu Iulian Canaf

S-a făcut remarcat prin stilul deosebit de a cânta la show-ul „Vocea României“ şi a readus blues-ul şi jazz-ul în urechile românilor. Pentru el, totul a început la 16 ani. A vizitat nenumărate ţări din Europa unde şi-a etalat vocea inconfundabilă. În această perioadă, s-a transformat din micul artist licean în profesionistul pe care îl vedem astăzi. În 1999, şi-a înfiinţat trupa Excentric Blues, care există şi în prezent. Iulian Canaf este un artist ce trăieşte pentru muzică şi noi sperăm că va reuşi să cultive o parte din populaţia ţării cu un stil muzical care, din păcate, nu prea este răspândit în România.

R.: Când ai descoperit această pasiune pentru muzică şi, mai precis, pentru blues şi jazz?
Iulian Canaf: Nu se poate spune în cuvinte… E ceva prea greu de întrebat. Eu ascult blues şi jazz dintotdeauna!

R.: Dacă nu ai fi avut succes absolut deloc în cariera muzicală, la ce opţiune ţi-ai fi dorit să apelezi?
I.C.: Ce succes am eu?

R.: Uitându-te în trecut, ţi-ai fi dorit să te concentrezi mai mult pe altceva?
I.C.: Nu. M-am născut să cânt! Sunt dator să fiu pe scenă şi să cânt.

R.: Ce amintiri ai din perioada liceului, cum te distrai pe-atunci şi ce activităţi aveai?
I.C.: Citeam mult.

R.: Ce ai simţit când ţi-ai dat seama că la emisiunea „Vocea României“ lumea chiar te votează şi îţi apreciază muzica, în ciuda faptului că genul muzical adoptat de tine nu este chiar cel mai ascultat de români?
I.C.: M-am bucurat mult să văd că atât de mulţi oameni apreciază blues-ul. Pentru mine acest gen muzical este viaţa!

R.: La ce proiecte lucrezi momentan?
I.C.: „Canaf Excentric Band“ care este un proiect început de mult şi care nu va muri niciodată! Îi mulţumesc pe această cale lui Vlad Apetroaei, toboşarul meu, care e totodată şi omul meu de nădejde când vine vorba de compoziţii. Colaborez şi cu bunul meu prieten Sean Jay Dee, şi, împreună cu Vlad, avem proiectul „Sean Jay Dee feat. Excentric“. Avem turnee împreună şi am lansat multe piese în Anglia, Germania şi Grecia.

R.: Ţi s-a întamplat vreodată să te înduioşeze ceva anume din viaţa ta, să te bucure sau să te marcheze în aşa fel încât să îţi fi transpus starea pe scenă?
I.C.: Publicul… Reacţia publicului întotdeauna m-a impresionat.

R.: Ce planuri de viitor ai în ceea ce priveşte domeniul muzical?
I.C.: Vreau să cânt ca şi până acum!

R.: Pentru tinerii artişti, elevi de liceu, care vor să ajungă undeva prin forţele proprii, ce sfaturi le dai?
I.C.: Să cânte din suflet!

R.: În final, ce părere ai de dezvoltarea muzicală în România? Cât de cultivaţi consideri că sunt românii din acest punct de vedere?
I.C.: Foarte cultivaţi, m-am convins acum!