Secretul: nu-mi pasa!

de Mădălina Meilă – redactor
foto: Ioana Muntean – fotoreporter

Mi-am dat seama, acum ceva timp, că nu este util să mă stresez pentru orice lucru. Trebuie să îmi conserv creierul pentru lucruri mult mai importante ce urmează să vină. Așadar, vă voi oferi un secret greu de negat: Vrei să dormi liniștit, să o duci bine la liceu și să ieși în oraș relaxat? Să nu îți pese!

Bineînțeles, asta în contextul în care ești o persoană calculată cât de cât și care nu dorește să își piardă viața. Trebuie să vrei să termini un liceu, o facultate. Dacă îți dorești un viitor prosper dar nu te stresezi prea rău pentru asta, este foarte posibil ca toate să îți cadă în poală.

Da, le zic din experiență proprie, dar și din experiențele oamenilor din jurul meu. Ca să prezentam niște argumente logice, hai să zicem că ești la liceu în ora de română. Profa îți dă pentru săptămâna viitoare un roman de rezumat. Bun, e ok, ai timp câteva zile. Iata ce au în comun omul căruia nu îi pasă și omul care se stresează:

– amândoi se apucă pe ultima sută de metri. Își tot amână treaba pe diverse motive. Vin de la liceu și, involuntar, îi ia un somn extrem de tentant. Brusc, simt nevoia de a-și face ordine în dulap. Se gândesc că niște vase spălate nu ar strica, așa că se apucă de lucru. Și tot așa!

Diferența esențială dintre ei este următoarea:
– cel care se stresează va sfârși prin a se plânge toată noaptea în loc să muncească, pentru ca, a doua zi, să își spună „nu mă mai duc la ore că n-am tema…“. Absențele se adună, nervii cresc, amăgirea nu dispare și tot așa.

– cel căruia nu îi pasă va realiza că peste 12 ore el trebuie să iși prezinte tema și, într-un stil aproape robotic și plin de dependență, începe să lucreze. Pur și simplu realizează o acțiune care știe că trebuie terminată așa că în creierul lui se instalează obligația. În momentul acela inspirația curge din plin și tema va ieși foarte frumos!

Mai este și problema notelor mici. Când îi văd pe unii că au luat o notă sub șapte și încep să plângă, pe mine mă apucă râsul. De ce? Pentru că suntem la liceu, fraților, și e normal să mai dăm gherle. De fapt, ăsta-i farmecul liceului, că din când în când mai dăm gherle și că, uneori, ne urcăm pe vârful muntelui.

Ce va face elevul care se stresează, în acest caz:
– starea de neliniște se instalează ușor, ușor. Venele încep să zvâcnească și frustrarea cuprinde tot corpul stresatului. Realizează că a luat nota patru și dramatizează ca un dement, crezând că e un capăt de lume. Nu va reuși niciodată să remedieze problema, asta își spune. O va remedia, relativ, cu o notă de opt, asta pentru că s-a stresat! Putea să ia zece! Se roagă de profesor să-l asculte iar acesta acceptă. A doua zi, elevul se chinuie să dea raspunsuri cât mai bune și mai elaborate, dar îi ies bâlbâieli. Și, dupa cum ziceam mai sus, a remediat problema cu o notă de opt căci s-a chinuit mult prea mult.

Ce va face elevul căruia nu îi pasă, în acest caz:
– a luat cinci la testul ăla. Asta e, mare chestie. Întoarce foaia pe bancă și colegul de lângă rămâne surprins, spunând „Chiar nu te deranjează?!“, la care nepăsătorul îi dă replica „Se rezolvă oricum…“. Trec două zile și elevul are oră cu profesorul la care a luat cinci în test. „Bună ziua, domn’ profesor. Aș dori să mă mai ascultați, dacă se poate. Vreau să remediez acel cinci încasat acum două zile.“. Răspunsul este, bineînțeles, afirmativ. Îl ascultă mâine. Acasă nici nu se stresează să își învețe așa că își repetă în pauza dinaintea orei. Reușește să ia nota zece! Fără prea mult efort, ce-i drept.. Următoarea zi mai încasează un 10 la aceeași materie.

Așadar, cam ăsta este avantajul nepăsării când ești liceean. Când o să devenim cu toții studenți sau oameni cu locuri de muncă, o să vă spun ce rol are nepăsarea când ești adult. Dar, până atunci, enjoy highschool, că tot a început!