Agitaţie, emoţii, multe întrebări, nicio cale de ieşire… Dar se mai întâmplă, nu-i aşa? Lumea mai uită! E adevărat că nu poţi uita de fiecare dată, dar o mai dai în bară din când în când.
Fie uiţi să-ţi faci vreo temă pentru şcoală, iar aici singura cale de ieşire este să nu ai „şansa“ s-o prezinţi, fie uiţi termenul pentru articol şi te apuci să scrii unul „în Ajunul Crăciunului“. Sau poate se apropie ziua de naştere a prietenei tale cele mai bune, iar tu nu i-ai luat nimic. Treaba cu lucrurile făcute în ultimul moment este că ai cele mai multe şanse să faci cine ştie ce prostii, şi totul din neatenţie.
Imaginează-ţi că mâine ai de predat un proiect, de care depinde, mai mult sau mai puţin, ceea ce vei face mai departe, iar tu nu te-ai pregătit deoarece aveai impresia că termenul limită este peste trei săptămâni (în cazul meu a fost doar o săptămână, dar încercăm să creem atmosfera). Eu, personal, m-aş speria groaznic! Cunosc persoane care ar începe să plângă în hohote dintr-un astfel de motiv. Reacţiie diferă de la o persoană la alta, dar, în general, lumea se panichează. Ai impresia că ţi se duce pământul de sub picioare, că nu există nicio şansă de a pregăti ceva din acel proiect etc. Dacă stau bine să mă gândesc, există persoane care s-ar întoarce la ceea ce făceau înainte de a afla „marea veste“. Chiar nu m-ar mira!
Din proprie experinţă, majoritatea ştiu că nu rezolvi nimic dacă te panichezi, ci mai greu începi să lucrezi. Important este să ştii măcar ce ai de făcut – dacă nici de asta nu ai habar, atunci nu-i tocmai OK! – şi să te pui pe treabă. În caz că ai probleme cu emoţiile, şi eşti încă speriat, ascultă puţină muzică, preferabil de pian. Închide ochii, inspiră adânc, expiră şi apucă-te de lucru…
Dacă astfel de întâmplări îţi sună cunoscut, atunci îţi poţi da seama prin ce-am trecut eu acum.