Hai sa…

Hai sa...

de Raluca Grigore – redactor
foto: Oana Ştefănescu – fotoreporter

Tu ştii cum e să ai curajul să faci pasul spre a publica un articol, să te expui criticilor, să-ţi asumi riscul de a greşi? Ştii cât de greu este să trimiţi primul articol?

Ei au avut curajul să facă asta, să se aşeze în faţa criticilor tale sau să încerce să schimbe ceva în cei din jur. Poate nu scriu cele mai bune articole, poate nu scriu ceva pe gustul tău, poate te critică, poate au o părere diferită de a ta, dar au curajul să scrie şi să fie publicaţi. Iar prin asta reuşesc să se dezvolte, să înveţe ceva.

Cu timpul, ei învaţă la revistă să îşi asume responsabilităţi (dar nu pentru note sau alte beneficii, cum se face la şcoală), învaţă să scrie corect, să fie atenţi la detalii, să respecte anumite reguli, învaţă să aprecieze şi o părere diferită de a lor, învaţă să utilizeze criticile într-un mod constructiv, învaţă ce înseamnă cu adevărat un articol, învaţă unele tehnici din presa scrisă… Capătă experienţă valoroasă mai târziu.

Tu ştii cum e să investeşti ani din viaţă într-un proiect căruia alţii nu-i dau nicio şansă? Ştii cum e să vezi că proiectul tău creşte şi este apreciat? Ei află asta cu fiecare zi care trece, pentru că prin ei, prin modul în care ei se dezvoltă creşte şi revista.

Poate nu sunt cum erau cei care scriau cândva la Teen Press, dar ei abia acum se formează. Sunt încă mici, mulţi dintre ei abia au intrat la liceu. Încă nu şi-au format cum trebuie personalitatea, să nu mai vorbim de idealul de viaţă sau concepţia despre lume şi viaţă. Şi atunci cum poti să-i critici că nu scriu bine ceea ce scriu? Poate tu te-ai maturizat mai repede, dar adu-ţi aminte cum erai nu cu mult timp în urmă. Cu toţii creştem şi cu timpul ne şi formăm, mai uşor sau mai greu, în funcţie de câţi „ne dau în cap“ şi nu ne lasă să ne dezvoltăm.

Aşa că hai să nu le îngrădim dreptul la liberă exprimare, hai să nu-i insultăm dacă nu suntem de acord cu ce au scris ei acolo, hai să nu mai fim atât de darnici cu criticile, hai să nu criticăm persoana, ci articolul (şi articolul ca subiect, aducând argumente, nu ca structură şi greşeli, pentru că de asta are cine să se ocupe), hai să acceptăm şi părerea celui de lângă noi, hai să nu mai fim atât de răi unii cu alţii.

Vedem în filme sau auzim de la cunoscuţi că în străinătate există nenumărate proiecte extraşcolare pentru elevi şi sperăm şi noi la aşa ceva. Ajungem să urâm România, să învinovăţim sistemul pentru tot ce păţim… Spunem că nu avem ocazii să facem ceva… Dar nu vedem că noi dăm cu piciorul acestor ocazii. Tu ştii că şi noi avem astfel de proiecte? Ştii că poţi să-ţi faci chiar tu proiectul tău dacă eşti compentent? Ei au văzut ocazia Teen Press şi acum profită de ea, iar de aici poate că vor pleca mai departe şi vor avea propriul lor proiect.

Dacă tu ştii toate astea, dă-le un model înainte să-i critici. Dacă nu, nu le îngrădi dreptul de a se dezvolta exprimându-se liber. Pentru că ei au curajul să facă ceva. NOI CE FACEM?

Recommended Articles

2 Comments

  1. Sfantu' Asteapta

    Nu a ingradit nimeni dreptul nimanui, faptul ca apar publicati undeva asta inseamna. Critica? Asta nu-i ingradeste, nu ingradeste pe nimeni, este un act firesc, pentru ca nu poti sa placi tuturor.

    Ai inceput bine, recunosc, m-ai pus pe ganduri, pana la jumatatea textului, apoi prea ai fost avocatul apararii desi probe nu aveai.

    “hai să acceptăm şi părerea celui de lângă noi” – accepta-mi parerea cand las o apreciere negativa. Nu exista opinii pro si contra, ci doar opinii (personale, dar se-ntelege asta).

    Daca pasiune spre a scrie exista, atunci nu cred ca doua-trei critici te pot da inapoi. Cezar Petrescu era in lumea lui, placut prea putin de ceilalti, dar scria, bine sau prost, scria. Intre timp e cunoscut pentru o carte dedicata copiilor, dar a avut curajul, adica pasiunea.

    1. Raluca Grigore

      Sunt de acord ca nu poti sa placi tuturor, tocmai de aceea nu ma refer la cele doua-trei critici, mai mult sau mai putin constructive. Din acest motiv spun ca trebuie sa acceptam si opinia celuilalt.

      Dar in articol ma refer la cei care critica doar de dragul de a critica, care vor doar sa ii gaseasca nod in papura celui care a scris si care, prin asta, ii fac pe unii sa nu mai aiba curajul sa scrie.

      Eu iti accept si apreciez parerea si iti multumesc ca mi-ai impartasit-o si pentru ca mi-ai citit articolul.

Leave a Reply

Your email address will not be published.