Teen Press 
foto: Andreea Stoian – colaborator foto
Adolescenţa va fi întotdeauna cea mai îndrăgită experienţă pe care o vei trăi. De ce? Pentru că, fie ea bună sau rea, ai flashback-uri şi începi să râzi gândindu-te cu drag la tot ce-a fost. Hai să râdem, să zâmbim, să nu mai regretăm că au trecut anii ăştia. Să nu ne pară rău că am făcut greşeli, să ne pară bine pentru că învăţăm din ele.
Era vremea în care omuleţul aspira la cele mai înalte culmi şi vedea o lume nesfârşită unde se putea distra. Îi plăcea să scrie, să cânte fie la un instrument, fie vocal, ceva legat de artă, în orice caz.
A fi adolescent este cu mult peste cuvinte. Înseamnă conceptul absolut, libertatea. Libertatea gândirii pe care o deţine adolescentul îl ajută să schimbe ceva în lume şi să dea o pată de culoare. Sufletul pur, încă neatins de răutatea lumii reale în care el îşi va face debutul…
Dramatismul pe care îl va găsi atât de dezarmant când va creşte şi va avea responsabilităţi. Este graniţa esenţială, cea care îl formează pentru viitor. Fie ajunge un adult cu o facultate deloc atrăgătoare personalităţii, activând într-un domeniu neplăcut gustului, dar plăcut simţului financiar, fie ajunge absolventul unei universităţi care are un domeniu plăcut sufletului şi face ceea ce îi place, rămânând astfel fericit din punct de vedere profesional. Nu am făcut referire şi la cei care ajung cu seringa în mână sau îşi distrug ficatul, dându-se mari că pot bea alcool, pentru că acela este un exces care demonstrează că adolescentul doreşte să fie mai mult decât este şi îşi pierde astfel adevărata valoare.
Din punct de vedere sentimental, spuneam de dramatism mai sus, făcând în acelaşi timp şi o referire la titlul acestui articol… Dramatismul este o subcategorie a adolescenţei, dar adolescentul trebuie să conştientizeze şi să râdă după ce plânge! Să îşi dea seama că va trece peste şi să îşi spună „O să fie bine“. Şi chiar aşa e, mereu o să fie bine!
Păstrează-ţi inocenţa şi puritatea cât mai poţi, căci niciodată nu o vei recăpăta. Să crezi în visele tale, să fii prietenos şi sociabil, pentru că ăştia sunt anii în care aceste trei lucruri, la prima vedere neînsemnate, îţi fac viaţa. Distrează-te şi râzi, adolescentule! Acesta este timpul tău!
Bravo, dragut articolul, o mica pledoarie pentru viata asta de adolescent pe care multi o iau pe calea dura. Chiar placut. Felicitari!
Multumesc frumos 🙂
Bravo, Mady! Felicitari!
Bravo Madaaaaaaaaaaaaaaaaa :* imi place foarte mult articolul tau, parca ne indulceste viata :D.
p.s: te-ai vopsit? :)))
“Si chiar asa e, mereu o sa fie bine!”- nici nu stii cata dreptate iti dau! 😀
Frumos articol!
Multumesc din suflet tuturor >:D<
Am observat de-a lungul timpului că, de fiecare dată când ne strofocăm şi ne agităm, toţi ne zic: ”Frate, calm, calm, că până la urmă se rezolvă”. Într-adevăr, tot timpul iese bine însă, atunci când noi nu facem nimic şi ne culcăm pe-o ureche, zicând că totul se rezolvă de la sine, ceilalţi ne spun că totul va ieşi rău….şi, ulterior, chiar ieşim şifonaţi. Dar, asta e viaţa, plină de suişuri şi coborâşuri. Testul cel mare este ca noi să trecem de ele cu brio, să ne simţim bine. 😀 Frumos articol, baftă în continuare! 😀